Cherry Tales

Un blog cu povesti si amintiri din copilarie… Nu stiu altii cum sunt, dar eu cand ma gandesc la cirese si la copilarie imi aduc aminte de Victor si de gandirea lui precisa si ascutita ca un bisturiu, de Ursu si de forta lui fizica, de Tic si Tombi… Ok, ok si eventual de Maria si Lucia, asa, sa nu par misogin. Ciresarii, va amintiti de ei, nu?

Nopţi dinaintea marilor plecări… Pînze albe, nesfîrşite, înălţate pe corabia unică a copilăriei… Te văd înfiorat, la ţărmul unui ocean de nelinişti şi depărtări; oricine ai fi, tu pentru mine porţi drapelul pur al copilăriei; şi-ţi simt toate spaimele, şi mai ales spaima depărtării, şi spaima ţărmului de dincolo, care vine numai la tine pe toate valurile… Nopţi dinaintea marilor plecări… Le-ai trăit şi le-ai visat de atîtea ori, şi dacă nu ţi le aminteşti, mi s-au dăruit mie, şi de aceea le aduc în clipa asta aici, ca să ţi le dau înapoi… mai întîi le-ai visat, multe zile, săptămîni, poate luni, zile multe în care ai învăţat preţul timpului mic, al orei şi al minutului. Zile multe în care te-ai dăruit tuturor mişcărilor, în care te-ai împrietenit cu toate gîndurile, în care ai fi vrut să închizi ochii şi să-i spui timpului mare: du-te! du-te mai repede! Vreau să vină noaptea cea mare…

Am citit cu mare placere povestile de pe blog, am ales Mirosul de creta din clasa I si pentru titlul foarte sugestiv care cred ca ne trezeste tuturor amintiri placute…

Un blog unde o sa revin de fiecare data cand voi cauta sa iau legatura cu copilul din mine.