Twitterul, telefonul mobil si retelele sociale

“Non, dit le petit prince. Je cherche des amis. Qu’est-ce que signifie “apprivoiser“?

C’est une chose trop oubliée, dit le renard. Ca signifie créer des liens…

Créer des liens?

Bien sûr, dit le renard. Tu n’es pas encore pour moi qu’un petit garçon tout
semblable à cent mille petits garçons. Et je n’ai pas besoin de toi.
Et tu n’as pas besoin de moi non plus. Je ne suis pour toi qu’un renard semblable
à cent mille renards. Mais, si tu m’apprivoises, nous aurons besoin l’un de l’autre.
Tu seras pour moi unique au monde. Je serai pour toi unique au monde…” Antoine de Saint-Exupery

Telefonul Mobil

Maurizio Ferraris (profesor de filosofie la Universitatea din Torino, unde conduce Centrul Interuniversitar de Ontologie Teoretica si Aplicata) despre telefonul mobil: “Intrebarea fundamentala adresata cuiva cand vorbim la telefonul mobil este unde esti?”.(Twitterul este creat in jurul nevoii de a afla raspunsul la intrebarea “Ce faci?”-varianta oficiala de marketing;probabil nevoia reala este cea de a spune altora “ce fac eu”).
“Telefonul mobil este o masina de scris.(…)Alianta dintre telefon mobil si calculator asigurata,cel putin exponential de telefonul mobil, reprezinta un formidabil instrument de constructie a realitatii sociale.”

Pasi Maenpaa si Timo Kopomaa, intr-o cercetare Nokia & Sonera (1997) au descoperit ca:
“Telefonul mobil creeaza cultura proprie a utilizatorului care, in schimb produce noi culturi urbane si noi feluri de viata.(…)Contactele spontane pe care mai ales cei mai tineri intervievati le plaseaza ex tempore, tind sa fie genul de apeluri “unde esti” sau “ce faci“.Acest tip de discutie cu greu poate fi considerat un schimb de informatie sau chiar o interactiune, chiar si prin impartasirea vietii personale altor persoane in timp real.Este vorba despre a trai in acelasi ritm sau pe acelasi val cu cel mai bun prieten, sentimentul unei vieti in permanenta impartasite.
Comunicarile repetitive prin intermediul telefonului nu reprezinta numai un schimb de informatie; ele deschid de asemenea, o alta lume a experientei pe langa sau in locul celei avute deja la momentul respectiv”.

Mizuko Uko (antropolog, profesor asociat Universitatea Keio) afirma: “Detinerea unui telefon mobil garanteaza adolescentilor un grad de intimitate si dreptul de intalnire ce inainte nu erau disponibile, pe care ei le folosesc la construirea unei retele spatiale alternative, ce le este disponibila oriunde s-ar afla”.

Retelele Sociale

Marc Smith, Microsoft,sociolog: “(Comunicand online oamenii castiga) capital social in retea, capital de cunoastere si comunicare“.

Barry Wellman,Microsoft,sociolog : “Desi oamenii percep deseori lumea in termeni de grup, ei functioneaza in retele.In societatile in retea , granitele sunt permeabile,interactiunea cu diversi altii exista, conexiunile se schimba intre retele multiple, iar ierarhiile pot fi uniforme si repetitive.(…)Mai degraba decat sa se incadreze in acelasi grup ca toti cei din jurul sau,fiecare persoana are propria “comunitate personala“.(…)Definesc drept” comunitate ” retelele de legaturi interpersonale care furnizeaza sociabilitate, sustinere,informare, un sentiment de apartenenta si identitate sociala“.

Sa ne amintim ca rivalul iPodului, Zune,lansat de Microsoft, are o facilitate wirless wifi care permite interactiunea (schimbarea de fotografii si mp3-uri) intre utilizatori.De asemenea Microsoft investeste si in Zune Social,componenta online a proiectului Zune.

David Reed :”eBay s-a impus deoarece a facilitat formarea de grupuri sociale in jurul intereselor specifice.(…)comunicarea umana adauga o noua dimensiune retelei de computere.Am inceput sa gandesc in termeni de retele formatoare de computere (GFN).Am observat ca valoarea GFN creste chiar mai repede decat retelele in care este valabila Legea lui Metcalfe.Legea lui Reed arata ca valoarea retelei creste proportional nu cu patratul numarului de utilizatori, ci exponential“.

Kevin Kelly :”Pentru ca masinile de fax sunt legate intr-o retea,fiecare noua masina de fax care este achizitionata sporeste valoarea tuturor masinilor de fax care functionau pana atunci”.
Malcolm Gladwell : “Atunci cand oamenii sunt coplesiti cu informatii si capata imunitate la formele traditionale de comunicare, ei cer in schimb sfaturi si informatii de la cunoscuti pe care ii respecta, ii admira si in care au incredere”.

Merita sa folosim twitterul?

Pentru a raspunde la aceasta intrebare ne-am gandit sa facem o plimbare prin Japonia si sa va prezentam conceptul “ba“.Ce este ba-ul?Ii dam cuvantul lui Pierre Fayard:
“Intelegerea sa este dificila, dat fiind faptul ca acest concept isi are originile intr-un sol cultural ostil unei abordari carteziene a tertului exclus si a definitiilor clare si distincte.(…)In modelul crearii de cunoastere al lui Ikujiro Nonaka, ideograma ba asociaza , pe de o parte, potentialul specific al unui mediu (partea stanga) si pe de alta, un motor, o miscare (partea dreapta).Acest spatiu impartasit in miscare Nonaka il califica drept bun cand relationalul ce se dezvolta aici genereaza o energie profitabila, sursa de interactiuni dinamice si creatoare.El se aseamana atunci cu un mediu in care cei implicati resimt o transformare calitativa pozitiva.
(…In opinia lui Nonaka, a invata sa uiti ce-ai invatat, a nu ezita sa experimentezi, sa combini si sa generezi ipoteze noi deriva din posibilitatile oferite de ba, de acel good ba.Egoismul intern este respins atunci in favoarea unei atmosfere altruiste”.

Ikujiro Nishida defineste ba-ul ca pe un “… spatiu impartasit de relatii emergente(…) care poate fi fizic (biroul sau locuri de munca dispersate), mental (experiente impartasite, idei,idealuri) sau orice combinatie a celor doua. (…)Ceea ce diferentiaza ba de interactiunile umane obisnuite este conceptul de creare a cunoasterii.Ba ofera o platforma,care,dintr-o perspectiva transcendenta, integreaza informatia(…), el este un context purtator de sens.”

“In Japonia ,informatia este actiune, ea rezulta din relatie, dintr-o transmitere a cunostiintelor sau dintr-un do, inteles ca un proces integrat intr-un comportament” .Pierre Fayard

“Cultura japoneza este una in care copiii invata foarte repede interdependenta si spiritul de veghe.Existenta nu este posibila in afara grupului caruia i te dedici fara rezerve si oferind tot ce ai mai bun din tine: e o conditie a supravietuirii colective”.(Pierre Fayard).

Concluzia( cand ne-am plictisit sa mai gandim…sau ma rog,sa compilam ce au gandit altii)

Dupa cateva zile in care am incercat sa patrundem sensul acestor notiuni,(probabil fara succes ), am emis ipoteza ca din punctul de vedere al culturii japoneze,atunci cand twitterul este folosit pentru a crea cunoastere,cand cei care il folosesc resimt o transformare calitativa pozitiva,cand atmosfera creata este una altruitsta,merita sa fie folosit.Din perspectiva pragmatica anglo-saxona,twitterul merita folosit pentru ca aduce clienti.

Pericolele folosirii excesive

“Imi amintesc cand mi-am instalat pentru prima oara posta electronica, pe la mijlocul anilor ’90.Imi amintesc ca ma grabeam acasa foarte nerabdator,imi conectam modemul si descopeream ca am…patru mesaje de la patru prieteni foarte buni.Ce faceam?Compuneam imediat raspunsuri lungi si elegante.Acum, bineinteles, ma trezesc dimineata, ma duc la calculator si gasesc 64 de mesaje,iar nerabdarea pe care o resimteam odata a fost inlocuit de groaza.(…)Cum raspund?Compun mesaje foarte , foarte scurte si de multe ori imi ia doua sau trei zile sa le raspund oamenilor;iar la foarte multe mesaje nu raspund deloc.(…)Acestea sunt simptomele imunitatii.”Malcolm Gladwell.

“With so many clients,we had forgotten what was important.I was remembering my mentor Dicky Fox, who said:The key to this business is personal relationships.Suddenly, it was all clear.The answer was fewer clients.Less money. Caring for them and caring for ourselves.” Jerry Maguire