Terorism de cititoare

Nu este sora lui Bin Laden si nu este cazul sa purtati vesta antiglont cand mergeti la ea pe blog. Nu este periculoasa .

Cine sint
luciat. O cititoare. Stau in Bucuresti. Am sarit de 35 de ani (nu va spun cu cit ). Fumez. Nu lucrez la, pentru sau cu nici o editura, publicatie, scoala sau librarie. Ador pisicile si am o pisica la care tin ca la ochii din cap. Nu-mi place sa socializez.

Ce scriu
Insemnarile acestea nu sint recenzii sau cronici sau ceva de genul asta. Nu este vorba de critica literara. Doar de impresiile mele personale.(…)

Ce citesc
Literatura. Mainstream, in primul rind. Volume publicate pe hirtie, la edituri, de catre autori care sint deja recunoscuti, mai mult sau mai putin.(…)

Citesc de placere, de curiozitate, ca sa ma educ, ca sa ma distrez, ca sa stiu pe ce lume sint, sau fara nici un motiv, asa, pur si simplu, pentru ca daca nu citesc nimic mi se pare ca pierd timpul degeaba. Nu pot sa explic. Viata fara carti e o aiureala.

Pe blogul ei am gasit subiecte interesante: lista cartilor despre care a postat , o lista a scriitorilor romani prezenti pe net, o antologie de insemnari misto din blogosfera.

Cand nu se refera la carti, se-ntreaba “ce faci cind vezi pe strada 7 pisoi nou-nascuti (dintr-aia mici-mici, care mai au pina sa faca ochi) abandonati?? ( Simplu,o suni pe Andreea Berghea ), scrie despre “o acritura”, despre amintirile din liceu si ne impartaseste ce spune Bogdan O. Popescu, neurolog
despre fericire

“Da, cred ca fericirea se poate invata, dar nu din carti sau reviste. Apropierea, insotirea cu oameni de spirit, cu caractere puternice, asta ajuta intotdeauna.”
“Daca am incerca, totusi, sa ne imaginam un tipar de viata fericita, atunci am alege, asadar, un loc din sud, cu mult soare si in mijlocul naturii, o slujba creativa, cu salariu mare si aducatoare de placere, sa faci miscare, sa fii sanatos si indragostit…
Sa fii indragostit din cind in cind, sa ai o viata variata, sa calatoresti si sa cunosti tot timpul lucruri noi… Alternanta starilor e extrem de importanta. Avem nevoie de elemente noi si de variatie prin care sa evitam monotonia vietii. Nimic nu e bun incontinuu.”

Mi-a placut ideea ei de a enumera

O lista de fraze cu care incep romanele. Felul in care o carte iti spune: “Buna ziua, imi pare bine de cunostinta! Pe mine ma cheama…”

idee care m-a facut sa scriu si eu o lista cu introduceri care mi-au placut. Poate asa termin si cartile cu pricina .

Sedea pe burta, culcat peste covorul cafeniu al solzilor de cetini de la umbra padurii, cu barbia proptita pe bratele impreunate, iar in inaltimi vantul fosnea printre crestele brazilor.

Pe o strada larga din Moscova, la mai putin de doua sute de metri de Gara Leningrad, la ultimul etaj al unui hotel hidos, cu o arhitectura greoaie, construit pe vremea lui Stalin, in stilul cunoscut moscovitilor ca “imperiul de pe timpul Ciumei”, primul targ audio pentru predarea limbii engleze si raspandirea culturii britanice, organizat de British Council, se apropia, chinuit, de sfarsit.

Cu tot soarele scanteietor, in dimineata de sambata era din nou vreme de palton, nu doar de pardesiu, asa cum fusese toata saptamana si cum sperase tot omul sa fie si in week-endul cel mare – al meciului cu echipa de la Yale.

In a hole in the ground there lived a hobbit…

Lorsque j’avais six ans j’ai vu, une fois, une magnifique image, dans un livre sur la foret vierge qui s’appelait Histoires vecues. (Nu citesc in franceza, dar poate pacalesc pe cineva .)