Twitter’s (r)evolution
Imi amintesc bine evenimentele din Decembrie 1989. Cateva zile am stat cu ochii numai la televizor urmarind Televiziunea Romana Libera cum s-a numit o perioada si citind cu aviditate primele ziare aparute. Inainte de asta ascultasem emisiunile Europei Libere povestind despre oamenii care iesisera pe strazi la Timisoara.
Fireste, nu aveam internet pe atunci, cu atat mai putin Twitter, dar imi amintesc cum crainicul de la Televiziune primea o gramada de biletele cu continutul unor apeluri telefonice efectuate de cine stie cine si apoi le citea pe un ton care ne dadea tuturor spectatorilor fiori pe sira spinarii : “o coloana de tancuri dinspre Focsani se indreapta spre Bucuresti!“ sau “apa este otravita!” . Multi ani mai tarziu am aflat ca asta se numeste dezinformare.
Au urmat apoi evenimentele din 13-15 iunie 1990 si cele cateva Mineriade, ceea ce ne-a dat celor din generatia mea un scepticism sanatos, uneori insa transformat in cinism ( *1).
De un an de zile, micul nostru think-tank s-a apucat sa studieze Twitterul, am publicat cateva analize aici .
Deci avem idee ce-nseamna o revolutie si avem idee ce-nseamna si Twitterul.
In legatura cu rolul Twitterului in declansarea protestelor anticomuniste din Moldova, suntem cu totul de acord cu ce scria Mihai Moscovici:
Moscovici Once again, Twitter didn’t generate any revolution in Moldova. It was used as a tool to report about the protest in Chisinau, Moldova #pman about 20 hours ago from TwitterFox
Iata cum au aratat primele posturi pe canalul #pman (am protejat identitatile celor care au scris) (*2) :
Pe atunci ,presa nu stia de acest canal si raportul intre semnal util si zgomot era supraunitar. Dupa cateva zile, canalul #pman a fost inundat de mesaje irelevante, opinii, dezinformare si sloganuri.Din cand in cand mai aparea cate un link util catre niste clipuri sau fotografii (informatii brute).
Grila DIE:
DESCRIPTION: What I See (only observed facts)
INTERPRETATION: What I Think (about what I see)
EVALUATION: What I Feel (about what I think…positive or negative) a fost profund dezechilibrata. Erau foarte putine fapte. Informatiile de pe #pman erau cu mici exceptii nefolositoare. Necesitau din partea ziaristilor timp si energie pentru verificare. Dar probabil pentru manifestanti au fost utile.
Dar ce este o informatie? Iata ce spune Vladimir Volkoff :
“Un fapt nu este o informatie. Un fapt nu devine informatie decat atunci cand un informator informeaza un informat.”Ploua” nu este o informatie, atata timp cat, de exemplu, nu v-am telefonat pentru a va informa ca ploua. Militarii au motive intemeiate sa faca deosebirea intre informatie, care este culeasa in stare bruta, si informatii, care sunt trecute printr-o selectie cu minimum 3 factori: evaluarea sursei, evaluarea informatiei, coroborarea informatiei.”
Din aceste 3 puncte de vedere (evaluarea sursei, evaluarea informatiei, coroborarea informatiei) Twitterul nu sta prea bine. Sursele sunt foarte greu de evaluat. In 10 minute o singura persoana poate face 3 conturi diferite, cu care sa disemineze aceeasi informatie.
Al Jazeera incearca sa puna la punct un sistem bazat pe un open-source software tool numit Ushahidi care combina sms-urile si Twitterul ( http://blog.wired.com/defense/2009/01/getting-tweets.html ) dar deocamdata sunt in faza experimentala.
Este foarte interesant ce spun doi jurnalisti care au urmarit indeaproape evenimentele:
Anurim :
De cand cu revolta din Moldova, adica de vreo 2 zile, sunt pe Twitter mai mult decat pe orice altceva. May sound lame, insa in primele momente aflai tot felul de chestii pe Twitter. E adevarat ca nu au putere de stiri. Nu sunt verificate, nu e o sursa credibila, insa totusi iti da un hint.
Petreanu :
Încă un lucru – televiziunile româneşti de ştiri au descoperit, în sfârşit, puterea comunităţilor on-line, în primul rând a twitteriştilor. Au citat copios din Twitter şi cunosc cel puţin o redacţie de ştiri unde, pentru prima oară, doi redactori n-au făcut altceva decât să urmărească TwitterFall, Monitter, YouTube şi Flickr, în căutarea informaţiilor la prima mână. Acesta e un câştig sigur.
Este Twitterul util pentru ziaristi? In cadrul unui eveniment/criza, intr-o prima faza este. Insa cand informatia respectiva devine o mema, cum a fost cazul canalului #pman, raportul signal/noise devine mult subunitar, prin urmare pentru a afla date utile este necesar mult timp, multa energie si mai ales verificarea informatiilor cu ajutorul surselor offline.
Cu siguranta insa Twitterul a fost util pentru tinerii care au manifestat. Cu ajutorul lui, acei studenti curajosi au putut constitui acel smart-mob de care vorbea acum multi ani Howard Rheingold.
Twitterul a evoluat. Daca va exista o metoda de a aprecia credibilitatea surselor, va putea fi utilizat si pentru stiri cu mult mai multa incredere.
(*1)”Un principiu de baza al reporterilor este sa nu ia nimic de bun. Scepticismul sanatos (dar nu cinismul) este un element pretios, deoarece situatiile nu sint intotdeauna ceea ce par a fi. Reporterul trebuie sa patrunda sub evenimentele de suprafata si sa descopere lacunele sau greselile.”- Manual pentru ziaristii din Europa Centrala si de Est, 1990
(*2) - LATER EDIT – este vorba despre evisoft, Barttos, mirc3a si dumitru . Le-am scris acum id-urile de Twitter pentru ca deja au dezvaluit pe alte bloguri ca de la ei a pornit avalansa de mesaje pe #pman.
UPDATE
Un exemplu cand am putut gasi raspuns la cele 5 intrebari jurnalistice (the 5 Ws) urmarind un canal pe Twitter a fost un eveniment Digicafe. E adevarat, un eveniment de o cu totul alta natura, iar sursele erau credibile, erau la fata locului si descriau ce vedeau si ce auzeau:
Linkuri utile
http://www.spranceana.com/idei-limpezi-in-vremuri-tulburi-1-691.html
http://blog.wired.com/defense/2009/04/inside-moldovas.html
http://neteffect.foreignpolicy.com/posts/2009/04/07/moldovas_twitter_revolution
http://frontlineclub.com/blogs/danielbennett/2009/04/the-myth-of-the-moldova-twitter-revolution.html
http://neteffect.foreignpolicy.com/posts/2009/04/07/more_analysis_of_twitters_role_in_moldova
http://frontlineclub.com/blogs/danielbennett/2009/04/more-on-the-twitter-revolution-in-moldova.html
LATER EDIT:
http://www.mediafax.ro/blog/general/jurnalism-30-furtul-de-pe-tuitar-twitter/
http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/847007/IULIAN-COMANESCU-Twitter-revolutia-zvonurilor/
http://mihneamaruta.ro/2009/04/07/revolta-la-chisinau-cine-profita/






Comments
By Someone on April 14th, 2009 at 1:21 am
Ai dreptate, a fost supraestimat în cazul evenimentelor de săptămâna trecută – şi eu am căzut în păcatul asta. Deşi voiam să accentuez mai degrabă dinamismul şi participarea publicului la scrierea actualităţii, a ieşit până la urmă altceva.
Rămân la părerea mea – e bine că redacţiile au descoperit Twitterul (şi alte surse asemănătoare). Prin exerciţiu, jurnaliştii vor învăţa să-l şi folosească.
By alex on April 14th, 2009 at 8:26 am
Da, sunt de acord cu tine, de-aia am pus citatul din articolul tau, pentru ca mi s-a parut foarte relevant. Si tot dupa ce am citit de mai multe ori articolul tau, pe care il consider excelent, mi-a venit si ideea titlului.Raman dator
Trackbacks