Cum detectam minciuna in mediul online
” Let it be impossible for anyone to say of you truthfully that you are not sincere, that you are not a good man; rather let him be a liar who supposes any such thing of you.” Marcus Aurelius
Unde exista comunicare, isi face loc si minciuna. Cu totii mintim in relatiile de zi cu zi. Un studiu recent realizat in Marea Britanie sustine ca cea mai des intalnita minciuna – si la barbati si la femei- este : “Nothing’s wrong. I’m fine”(1).
Putem sa ne dam seama online daca cineva ne minte?
Pentru a raspunde la intrebarea asta, trebuie sa avem in vedere doua elemente:
1. Cunoastem de la A. Mehrabian ca vorbele nu reprezinta decat 7% din mesajele noastre. 38% din comunicare tine de exprimarea vocala (ton, timbru, intonatie) si 55% din cea nonverbala. P. Ekman, o autoritate in domeniul detectarii minciunilor spune ca in cazul unei contradictii intre cuvinte si gesturi, ne incredem intotdeauna in gesturi. Adunate, comunicarile noastre verbale nu reprezinta decat vreo 12 minute pe zi, un enunt standard durand, in medie, 2 secunde si jumatate(P. Turchet).
2. Mediul online este mult mai impersonal, prin urmare comunicarea este mai dificila.
M. Morris a condus un experiment in care a pus studenti sa negocieze prin e-mail si a descoperit ca “rapportul” a fost cladit mult mai greu decat face-to-face si implicit rezultatul negocierilor realizate online a fost inferior celor face to face. “Miscommunications are more likely to occur online. Written communication can’t be fully deciphered even by those close to you.” (R. Cialdini)
Cu toate astea, cercetarile recente au descoperit ca pentru a descoperi minciuna, trebuie sa ne concentram pe continut:
“Concentrarea pe continut este o idee foarte buna. “ S. Kassin
” Cei mai buni indicatori ai minciunii pot fi reperati in discursul persoanei si nu in comportamentul ei. A. Vrij de la Universitatea din Portsmouth a sugerat ca atunci cand oamenii incearca sa prinda pe cineva cu minciuna acorda prea multa atentie comportamentului nonverbal si prea putina discursului.” P.Collett
De asemenea, “Oamenii raspund mult mai sincer cand vorbesc unui computer, sau cand completeaza un chestionar.” A. Sapir . (Asta e unul dintre motivele pentru care focus-interviurile noastre sunt facute online, nu face-to-face).
Asadar, in primul rand, ce este minciuna?
Incep cu doua definitii pentru ca in timp mi-am dat seama ca foarte multi oameni se auto-amagesc cand este vorba de a minti. Nu recunosc in ruptul capului ca ei mint, conform dictonului ” nu esti beat atat vreme cat poti sta pe burta fara sa te sprijini” 
. Nu, ei nu mint, spun doar jumatati de adevar sau sunt politicosi.
Deci minciuna este:
” Scrierea sau rostirea a ceva despre care stim sau credem ca nu este adevarat.” N. Warburton
sau
” O actiune prin care o persoana isi propune in mod deliberat sa insele o alta persoana.” A. Pease
Cine minte?
” Toata lumea minte. Cele mai multe dintre minciunile pe care le spunem sunt minciuni nevinovate.” A. Pease
” S-a evaluat ca mintim cam o treime din oamenii pe care ii intalnim in fiecare zi. Robert Feldman de la Universitatea din Massachusetts a constatat ca 60% dintre pesoanele care au participat la una dintre cercetarile sale au mintit cel putin o data in timpul discutiei de zece minute si ca majoritatea au spus doua sau chiar trei minciuni in intervalul respectiv.” P. Collett
Allan Pease chiar ne explica de fapt ce inseamna un act aparent elegant, o cina romantica la lumina lumanarilor:
” O cina romantica la lumina lumanarilor nu este in realitate decat o panza de minciuni, tesuta de ambele parti in incercarea de a obtine avantaje personale. Sampania, luminile slabe, muzica lenta nu fac parte in mod normal din stilul de viata al barbatilor, toata scena fiind doar o viclenie elaborata. Barbatii de fapt fac asta pentru sex, dar au suficienta experienta sa stie ca daca aranjeaza scena asa, au sanse mult mai mari sa obtine ce vor de la femei. Pe de alta parte si femeile sunt la fel de mincinoase pentru ca se parfumeaza si se aranjeaza pentru a stimula barbatilor acea parte a creierului legata de sex, ridicandu-le astfel nivelul de testosteron.” Cand am citit prima oara fragmentul asta, acum mai multi ani, m-am recunoscut in el 
. De-atunci mi-am stabilit regula sa nu mai apelez la manarii de genul asta decat “DUPA” . Nu inainte.
Poate nu stiati, dar pana si animalele si plantele mint. Richard Dawkins prezinta doua moduri in care animalele si plantele simuleaza.
” Unele masini de supravietuire exploateaza dorinta sexuala a altora. Orhideele-albine le fac pe albine sa copuleze cu florile lor, datorita puternicei lor asemanari cu albinele femele. Ceea ce castiga orhideea din aceasta pacaleala este polenizarea, pentru ca o albina care se lasa pacalita de doua orhidee va transporta polenul de la una la cealalta. Licuricii isi atrag perechea prin sclipiri luminoase. Fiecare specie are propriul model de emisie. Femelele din genul Photuris au “descoperit” ca pot ademeni masculii din genul Photinus, daca imita codul de emisii luminoase al femelei de Photinus. Ceea ce si fac, iar atunci cand un mascul de Photinus se lasa pacalit si se apropie, este de indata inghitit de catre femela Photuris. ” Trebuie sa va spun ca abia cand am citit fragmentul asta am inteles de cate ori am fost si eu pe post de licurici Photinus .
” Ori de cate ori se dezvolta un sistem de comunicare, exista intotdeauna pericolul ca unii sa exploateze sistemul in avantajul lor.(…) Este firesc sa ne gandim in primul rand ca mincinosii si escrocii apartin anumitor specii: pradatori, prazi, paraziti si asa mai departe. Cu toate acestea, trebuie sa ne asteptam ca minciuna si inselatoria, precum si exploatarea egoista a comunicarii, sa apara ori de cate ori interesele genelor diferitilor indivizi sunt divergente.
O femela care joaca strategia fericirii conjugale, ce examineaza masculii, incercand sa recunoasca in avans calitatile fidelitatii, se expune riscului de a fi inselata. Orice mascul care poate sa treaca drept credincios si domestic, dar care in realitate, ascunde o puternica inclinatie spre infidelitate si dezertare, ar avea un mare avantaj. (…) Genele pentru inselaciune ale masculilor vor tinde sa fie favorizate in fondul genetic. Invers, selectia naturala va tinde sa favorizeze femelele care ajung sa fie percepute in a se feri de inselaciune. Un mod in care pot face acest lucru este cel de a se preface ca sunt foarte greu de obtinut atunci cand sunt curtate de catre un nou mascul.” R. Dawkins
Pana acum am stabilit ca toata lumea minte. Zilnic. Dar cine minte mai mult? Femeile sau barbatii?
” Cercetarile despre minciuna arata ca nu exista nicio diferenta intre barbati si femei din punctul de vedere al numarului de minciuni spuse.” P. Collett
Deci si femeile si barbatii mint la fel de mult.
Exista diferente in modul in care femeile respectiv barbatii mint?
” Barbatii sunt insa mai inclinati sa spuna minciuni care sa il faca pe interlocutor sa se simta bine. Femeile sunt in general mai inclinate sa exprime opinii pozitive si despre lucrurile care le plac si despre cele care nu le plac (pentru a nu supara si a proteja sentimentele interlocutorului). De exemplu, cand o femeie isi intreaba sotul daca ii place noua ei coafura, de obicei il invita sa ii faca un compliment si nu sa ii spuna o parere sincera. Sotul care face greseala de a spune sotiei ca nu ii place noua ei coafura isi creeaza singur probleme.” P. Collett
” Femeile mint pentru a-i face pe ceilalti sa se simta bine, iar barbatii mint pentru a se face pe ei insisi sa se simta bine.” A. Pease
Ati observat ca aici opiniile lui Collet si Pease difera referitor la motivul pentru care barbatii mint. Collet se bazeaza pe studiile facute de DePaulo, o autoritate in domeniu (si femeie pe deasupra 
), deci probabil opinia lui este mai apropiata de realitate.
” De obicei, barbatii manipuleaza cu ajutorul cuvintelor sau cadourilor. Femeile tind sa manipuleze cu declaratii linistitoare si promisiuni sexuale. Daca o femeie devine tacuta, distanta sau defensiva cand ii puneti intrebari, este posibil s-o fi prins cu minciuna.” A. Sapir
Pe scurt mintim, pentru ca
” Minciuna apare frecvent atunci cand oamenii incearca sa se impresioneze unii pe altii si acesta este motivul pentru care o intalnim atat de des in fazele de prezentare si curtare. (…) Minciunile amelioreaza relatiile interpersonale. Oamenii care obtin scoruri inalte la scalele de manipulare sunt mai inclinati sa minta si sa nu aiba remuscari in aceasta privinta. Acelasi lucru este adevarat si pentru persoanele foarte sociabile si expresive. Oamenii care mint des tind sa fie foarte populari. ” P. Collett
” Majoritatea minciunilor se spun in primele intalniri, cand fiecare vrea sa se prezinte intr-o lumina cat mai favorabila.(Minciuna este un )… mijloc care ne permite sa traim impreuna fara violenta si agresiune, pentru ca adesea preferam sa auzim variante usor distorsionate ale adevarului in loc de fapte urate. Mintim din doua motive- pentru a castiga anumite lucruri sau pentru a evita o durere.” A. Pease
” Atunci cand mintim din frica, din lene, din dragoste sau din neatentie, evident ca nu este vorba de o boala. Minciuna si simularea devin fenomene maladive de abia in momentul in care ele se dovedesc a fi nemotivate sau prea putin motivate, persista in timp si sunt disproportionate in intensitate. Prin lipsa de finalitate logica, ele se dovedesc in mod clar straine, chiar nocive, intereselor autorului.” Florin Tudose
” Minciuna poate fi un mijloc de a evita sa dam lungi explicatii, o incercare de a scapa de o pedeapsa, o cale mai scurta spre un titlu fictiv de doctor, sau poate fi utilizata doar cu intentia de a fi draguti cu cineva.” J. Navarro
” Minciuna este un instrument pentru supravietuire sociala.” St-Yves
Totusi este o mare diferenta intre minciunile obisnuite, nevinovate si cele cu scop ofensiv, pe care le spunem pentru a obtine beneficii personale.
Nimanui nu-i place sa fie mintit pentru ca de cele mai multe ori minciuna distruge. De obicei, minciuna se hraneste cu alta minciuna si naste alta minciuna. Asa ca odata pornit pe drumul asta, este din ce in ce mai greu sa te opresti. Inevitabil, daca alegem calea minciunii, pe termen lung tot noi vom avea de pierdut.
Aici nu ma refer la medicul care isi minte pacientul ca mai are 1 an de trait cand stie ca nu e asa, la parintele care isi minte copiii in legatura cu Mos Craciun etc.
” Minciuna submineaza comunicarea umana. Daca v-as minti acum si ati descoperi, va fi mult mai putin probabil sa credeti ceea ce voi spune in viitor. Orice minciuna cand este descoperita are un efect daunator indirect.(…) Minciuna implica amagirea deliberata.” N. Warburton
” Relatiile bazate pe sinceritate sunt singurele care rezista in timp.” A. Pease
“Adevarul este esential pentru toate relatiile.” J. Navarro
Asta a fost teoria, acum sa trecem la partea practica.
Instrumentele care pot fi folosite online pentru a detecta minciuna sunt
a.in primul rand cele active : Yahoo Messenger sau echivalentele (nu Skype pentru ca are caracteristici diferite), e-mailul, Facebook (partea de chat si mail). Twitterul poate fi folosit dar mult mai greu datorita limitarii numarului de caractere.
b. cele pasive- blogul sau un CV online gen Linkedin. (Dupa ce o sa cititi tot articolul o sa va dati seama de exemplu ca persoana care scrie pe Curvette n-a trait evenimentele povestite).
Primul lucru pe care trebuie sa-l stiti cand cautati sa descoperiti minciuna este ca:
“Nu exista niciun element care sa poata fi considerat un indicator universal al minciunii.”( P. Elkman). Acest lucru este foarte important, chiar esential. B. DePaulo este de aceeasi parere: “Indicatorii comportamentali si verbali au o asociere problematica cu minciuna, ei se coreleaza (cu minciuna) dar nu perfect.”
In al doilea rand, majoritatea dintre noi ne pricepem sa mintim, dar nu si sa detectam minciuna.
B. DePaulo de la Universitatea Virginia a realizat un experiment cu agenti de vanzari carora le-a cerut sa minta sau sa spuna adevarul. Cand le-a analizat actiunile si discursul, nu a gasit nicio singura diferenta intre cei care spuneau adevarul si cei care minteau.
” Adevarul este ca identificarea minciunii este atat de dificila, incat numeroase studii incepand cu anii ‘80 au aratat ca cei mai multi dintre noi nu avem rezultate mai bune decat daca am da cu zarul (50%-50%) cand este vorba despre detectarea minciunii. Chiar si cei cu adevarat talentati in detectarea minciunilor (probabil mai putin de un procent din intreaga populatie) rareori au dreptate in mai mult de 60% din cazuri. Nu exista niciun singur semnal/comportament care sa fie un indiciu clar al minciunii- nici macar unul.” J. Navarro
” Oamenii detecteaza numai aproximativ 56% din minciunile la care sunt expusi, adica nu cu mult peste ce ar detecta intamplator.“ P.Collett
Studii recente au aratat ca expertii (acei 1%) pot ajunge undeva la 70% recunoasteri. Cu toate astea, ei sunt foarte rari.
Unii specialisti (A. Pease de ex.) sustin ca femeile “miros” minciuna mai bine ca barbatii.
” Imagini ale creierului scanate cu ajutorul aparatului de rezonanta magnetica ne arata ca o femeie obisnuita are activate intre 14 si 16 locatii-cheie in ambele emisfere ale creierului atunci cand comunica fata in fata.
Aceste locatii sunt folosite pentru a decoda cuvinte, schimbari ale tonalitatii vocii, semne ale corpului si ecplica in mare parte ceea ce se numeste “intuitie feminina”. In mod obisnuit, un barbat nu are decat intre 4 si 7 astfel de locatii, deoarece creierul barbatilor a evoluat mai mult pentru a face fata sarcinilor ce necesita orientare spatiala, nu comunicare.” Problema este ca in mediul online, femeile comunica la fel de prost ca barbatii. Neavand acces la informatii despre ton, timbru, intonatie si limbaj nonverbal, intuitia lor are de suferit.
In viziunea lui P. Collett, motivele pentru care suntem slabi la detectarea minciunilor sunt:
Sfanta ignoranta- Uneori nu vrem sa recunoastem fata de noi ca cealalta persoana minte.
Inaltimea pragului- Persoanele foarte increzatoare isi stabilesc un prag de detectare foarte inalt si vor identifica persoanele sincere dar nu si pe cele mincinoase. Persoanele suspicioase stau invers- avand un prag foarte scazut, identifica inducerile in eroare, dar nu reusesc sa recunoasca persoanele sincere.
Intuitia- Exista doua moduri de a identifica un mincinos- cautand activ indicatori ai minciunii sau bazandu-ne pe intuitie.Persoanele care se bazeaza pe intuitie au o probabilitate mai mica de a identifica mincinosii.
Cauzele multiple- Deseori oamenii fac greseala de a considera ca anumite actiuni sunt semne clare ale inducerii in eroare si ca acestea nu pot si avea alte cauze.
Concentrarea pe o directie gresita- Cautam indicatori pe o directie gresita. R. Krauss de la Columbia University a comparat semnele pe care le folosesc oamenii pentru a detecta minciuna cu indicatorii reali ai minciunii si a descoperit ca suprapunerile sunt foarte mici.
In viziunea lui A. Sapir, ” Obstacolul cel mai mare in calea obtinerii adevarului este persoana care pune intrebarile.”
In al treilea rand, minciuna cere un efort de disimulare.
” Cand cineva spune o minciune cu buna stiinta, trebuie sa ascunda doua lucruri- in primul rand adevarul si in al doilea rand, orice emotie care ar putea fi generata de incercarea de a disimula adevarul.
Emotiile traite de persoanele care mint sunt in general negative- sentimente de vinovatie sau teama de a fi descoperit, dar unii pot trai si extazul la gandul ca au reusit sa duca pe cineva de nas.” P. Collett
” Am sugerat faptul ca in situatiile in care spunem adevarul si nu ne facem griji, ne simtim mai bine decat atunci cand mintim sau suntem ingrijorati sa nu fim prinsi, deoarece in al doilea caz avem un sentiment de vinovatie.
Persoanele care mint sau sunt vinovate de ceva au constiinta incarcata cu minciunile lor. De aceea le este greu sa se simta bine si relaxate, iar starea de ingrijorare si tensiune se face observata destul de repede. Incercarea de a-si ascunde vina sau minciuna le impovareaza cu o doza semnificativa de stres in timp ce se zbat sa-si fabrice raspunsul la intrebari care in conditii normale nu le-ar ridica niciun fel de probleme.” J.Navarro
“Minciuna necesita un efort de gandire.” A. Sapir
B. DePaulo sustine acelasi lucru in lucrarile ei (din pacate nu am niciun text la indemana).
Totusi, regula asta nu este valabila pentru mincinosii patologici, se pare: “Cu cat esti mai apropiat de o persoana, cu atat, iti vine mai greu s-o minti, din cauza interferentelor emotiilor. Mincinosul patologic nu se ataseaza emotional de nimeni, prin urmare orice minciuna este usor de spus.” A.Pease
In al patrulea rand, adevarul vine din memorie, pe cand minciuna din imaginatie. Detaliile fac diferenta.
” Fiecare persoana are propriul sau cod lingvistic. Oamenii sunt destul de consecventi in limbajul pe care-l aleg. Memoria functioneaza altfel decat imaginatie. Daca o persoana spune adevarul, isi foloseste memoria.
Daca minte, recurge la imaginatie. Observati diferentele dintre memorie si imaginatie. Una provine din trecut, iar cealalta din prezent. Una implica detalii ca mirosurile, conversatiile, sentimentele, iar cealalta s-a construit intr-un vid. Una contine emotii, iar cealalta nu.
Cheia este aceea de a da oamenilor posibilitatea sa prezinte o versiune neintrerupta a evenimentelor.
Daca o ersoana inventeaza o poveste intreaga sau un eveniment fictiv, tehnica intrebarii si raspunsului ii este utila ei. Intrebarile dumneavoastra dirijeaza fluxul. Informatiile care apar ca rezultat al unor intrebari sunt indicatori nedemni de incredere ai adevarului decat acelea care sunt inaintate ca o declaratie deschisa.
Analiza versiunii orale sau scrise a povestirii unei persoane poate da rezultate numai daca declaratia este o ” declaratie de versiune pura”. Aceasta inseamna ca termenii ii apartin autorului, nefiind contaminati de cel care intreaba.” A. Sapir
C. Morgan: “ E ca diferenta dintre un copac plin de frunze in timpul verii si un ciot uscat in timpul iernii.”
K. Colwell : ” Oamenii care inventeaza o poveste isi pregatesc un scenariu care este lipsit de detalii. Oamenii care spun adevarul nu au un scenariu, au tendinta sa-si aminteasca chiar si detalii irelevante si pot face chiar si greseli. Sunt mai imprastiati, mai dezordonati.”
Hiscock- Anisman: ” Memoria lucreaza facand asocieri. Daca spui adevarul, amintirea contextului declanseaza alte si alte detalii.”
In mai multe studii, Colwell a observat o diferenta consistenta: ” Oamenii care spun adevarul au tendinta sa adauge cu 20 pana la 30 procente mai multe detalii decat cei care mint. ”
” Explicatiile mincinosilor sunt fixate pe generalitati si imagine de ansamblu, acordand foarta putina atentie detaliilor. Rareori mentioneaza coordonate spatiale, temporale sau sentimente ale oamenilor. De exemplu un mincinos va va spune ca a fost sa manance dar nu va va spune unde a fost sau ce fel de pizza a comandat.” P.Collett
In al cincilea rand, iata cativa dintre indicatorii minciunii pe care trebuie sa-i cautati in dicursul cuiva. Subliniez ca trebuie sa cautati grupuri de indicatori. Prezenta doar a unui indicator este irelevanta, putand avea alte cauze, nu neaparat minciuna.
Digresiunile- Mincinosii fac multe digresiuni de la subiect.
Trasarea imaginii de ansamblu- Explicatiile mincinosilor sunt fixate pe generalitati si imagine de ansamblu, acordand foarta putina atentie detaliilor.
Ecranarea- Dau raspunsuri care sa starneasca confuzia- suna logic, dar nu sunt.
Negarea- Mai ales in poltica, mincinosii au tendinta de a folosi mult mai mult propozitiile negative.
Alegerea cuvintelor- Tind sa generalizeze folosind frecvent cuvinte ca “intotdeauna”, “niciodata”, “nimeni”, “toata lumea”, pentru a se detasa mental de minciuna lor.
Evitarea asumarii discursului- Prin expresii ca “stiu ca suna ciudat, dar”, “te asigur ca”, “nu o sa-ti vina sa crezi”.
Formalismul- Un mincinos va fi mai inclinat sa spuna “nu imi” in loc de “nu-mi” pt ca e mai incordat cand minte.
Tensiunea- Mincinosii au tendinta de a mari distanta psihologica dintre ei si evenimentul pe care il descriu prin alegerea cuvntelor si prin folosirea timpului trecut in locul prezentului.
Viteza- Pentru a spune o minciuna este nevoie de un efort considerabil pt ca mincinosul trebuie sa tina adevarul si minciuna separate, astfel ritmul se va incetini.
Pauzele- Mincinosii fac mai multe pauze intre cuvinte si propozitii.
In al saselea rand, o buna tactica de detectare a minciunii, care are un bun procentaj de reusita, este formata din doua parti (adaptata dupa J. Navarro si A. Vrij) :
1. Il punem pe cel pe care il banuim ca ne-a mintit sa povesteasca o amintire placuta.
Aceasta etapa are trei scopuri:
a. Il detensioneaza pe interlocutor;
b. Putem vedea cum comunica o poveste adevarata, ca sa avem termen de comparatie;
c. Il face mai dispus sa comunice cu noi.
” Crearea unei zone de confort usureaza detectarea minciunii. ” J. Navarro
Pentru a alunga tensiunea celui banuit, putem folosi conceptul de “priming al unei scheme”.
” Schemele alcatuiesc sistemul de clasare a mintii noastre. Imi place sa cred ca schema este ca un pat mare plin de celule nervoase adormite. Primingul unei scheme este ca si cum am scutura cateva celule nervoase ca sa le trezim. Pentru ca toate stau ghemuite confortabil, trezirea unui grup de celule nervoase perturba somnul celorlalte din pat si le fac mai dispuse sa se trezeasca. Iar celulele nervoase aflate in pragul treziei sunt mai dispuse sa raspunda la chemarea constiintei decat celulele nervoase care dorm netulburate in patul altei scheme. De exemplu, daca cineva ne intreaba despre un prieten bun si apoi ne cere o favoare, vom fi mai dispusi sa i-o acordam. Asta se datoreaza faptului ca gandul la prieteni provoaca in mod inconstient un priming pentru scopul de a ajuta.” C. Fine
Alt exemplu de priming este atingerea cuiva pe cot, fara sa-si dea seama (evident, nu se poate folosi in mediul online, am dat exemplul ca sa va faceti o idee) :
” Cand unul dintre interlocutori ne atinge imperceptibil, avem tendinta sa trecem cu vedere gestul si sa nu ni-l amintim. In schimb, inconstientul nostru transforma aceste gest imperceptibil intr-o senzatie de simpatie. Astfel atingerea intareste senzatia de apropiere afectiva.” P. Turchet
2.Il punem sa povesteasca subiectul care ne intereseaza, comparand bogatia detaliilor cu prima poveste spusa si cautand indicatorii de mai sus.
Ideal este sa punem cat mai putine intrebari si sa adoptam un ton credul.
” Daca aveti impresia ca o persoana va minte, purtati-va ca si cum ati crede fiecare cuvintel si, in cele din urma, se va da de gol singur, pentru ca devine prea sigur pe reprezentatia sa.” A. Pease
” Once you realize that you’re being lied to the best approach is to note the fact and extract more information.” D.J. Lieberman
“ Interviurile trebuie sa sune ca o discutie la bar. Seamana mult cu serialul “Columbo”, cand el trece drept un idiot, dar aduna informatii.” R.Bull
” Cautati concordanta dintre circumstantele momentului si afirmatiile subiectului, dintre evenimente si emotii si chiar in legatura cu timpul si spatiul.” J. Navarro
A. Pease recomanda sa cerem interlocutorului sa repete povestea, dar in mediul online, nu este o metoda viabila.
” Cereti-i mincinosului sa repete minciuna. Mincinosii foarte buni si-au repetat bine raspunsurile si pot da un raspuns identic. In continuare, faceti o pauza, pentru a-i permite suspectului sa creada ca a scapat, apoi cereti-i sa repete a treia oara. Pentru ca nu se asteapta la o a treia iesire la rampa si deja s-a relaxat, de obicei nu v-a da un al treilea raspuns identic si povetsea va suna putin diferit.”
Nici tehnicile NLP de detectare a minciunii bazate pe directia spre care se indreapta privirea nu pot fi aplicate decat in cazul in care persoana cu care vorbim are webcam si chiar si-atunci este destul de dificil sa le aplicam datorita decalajului dintre imagine si liniile tastate, datorita unghiurilor nefavorabile etc.
Trei tehnici foarte bune (dezvoltate in special de A. Vrij)insa neaplicabile in mediul online sunt:
a. Ask interviewees to recall what happened in reverse order;
b. Instruct interviewees to maintain eye contact with the interviewer when recalling their stories;
c. Driving a car during story telling.
In al saptelea rand, un reminder de final:
“Hagakure ne invata de asemenea ca sinceritatea este cel mai important element al relatiilor omanesti.” Yukio Mishima
(1)Top ten lies men tell:
1. Nothing’s wrong, I’m fine
2. This will be my last pint
3. No, your bum doesn’t look big in that
4. I had no signal
5. My battery died
6. Sorry, I missed your call
7. I didn’t have that much to drink
8. I’m on my way
9. It wasn’t that expensive
10. I’m stuck in traffic
Top ten lies women tell:
1. Nothing’s wrong, I’m fine
2. Oh, this isn’t new, I’ve had it ages
3. It wasn’t that expensive
4. It was in the sale
5. I’m on my way
6. I don’t know where it is, I haven’t touched it
7. I didn’t have that much to drink
8. I’ve got a headache
9. No, I didn’t throw it away
10. Sorry, I missed your call
