Ce nu stiu trusturile media despre Influenta

Ce practica zilele astea mare parte din mass media nu se numeste jurnalism, ci mai curand propaganda. Si este o propaganda prost facuta pentru ca una buna nu este sesizata.

Am scris acest articol pornind de la 3 articole  foarte bune scrise de Mihnea Maruta, Catalin Tolontan si Costi Rogozanu, trei jurnalisti care reprezinta o speranta pentru evolutia mass-media in Romania (care stim cu totii in ce stadiu a ajuns).

In primul rand o sa va intrebati de unde stiu eu cum arata o propaganda buna, din moment ce am recunoscut una proasta. E foarte simplu: cea proasta aduce foarte tare cu ce era la televizor si in ziare inainte de ’89: creata pe modelul lui Ceahotin, pe pulsiuni, pe simboluri, pe principiul crearii reflexelor conditionate, deh scoala sovietica, cu bunele si relele ei. Oameni care repeta acelasi refren neintrerupt: X e rau, X a facut si a dres. Doar mijloacele de disemninare s-au schimbat, melodia a ramas aceasi. Insa ce au uitata ei este ca desi  Ceausescu controla 99% din “mass-media”, probabil doar maxim 5% dintre activisti CREDEAU in comunism. De ce ? Pierderea credibilitatii: daca spui cuiva ca traieste minunat, ar fi bine sa te asiguri ca si FACI ceva in sensul asta. Altfel e zero. Comunistii au ramas doar cu vorbele.

In al doilea rand, dupa ce auzi un refren de o mie de ori, oricat ti-a placut la inceput, incepi sa te plictisesti de el.

Cei care au gandit schemele de azi imi fac imaginea unor oameni care n-au mai deschis un manual de psihologie de pe vremea lui Popescu-Neveanu. Intre timp, cat au fost ei criogenati, s-au petrecut cateva schimbari: a aparut Internetul, telefonia mobila, web 2.0, comunitatile online, Twitterul. Acestea nu sunt DOAR mijloace de diseminare.

Ce ar fi esential de stiut despre influenta?

A. ” In mediul online oamenii tind sa formeze comunitati in care converseaza: republicanii vorbesc cu republicanii, democratii cu democratii. Acest lucru te poate face sa crezi ca iti disemninezi mesajul, cand de fapt tu vorbesti cu tine insuti.(…) Influenta este minima.” Noah Shachtman (Wired).

Deci o sursa obiectiva poate deveni mult mai influenta decat una subiectiva pentru ca este receptata si de cei din tabara adversa.

B. “Diferenta esentiala intre latura emotionala si cea rationala este aceea ca emotia duce la actiune, in timp ce ratiunea duce la concluzii“  -Donald Calne, neurolog

C. “Daca media sunt desigur, canale de informare, canale de influentare sunt adesea altele : retelele de comunicare intre persoane. Cheia influentei in problemele cu implicatii puternice este transmiterea din gura in gura si nu media impersonale.” Jean- Noel Kapferer

D. Cea mai puternica forma de influentare este leadershipul pentru ca in afara de vorbe se foloseste si de fapte. Robert Goffee si Gareth Jones au publicat acum ceva vreme un studiu in  Harvard Business Review in care scriau cele 4 “must” ale unui lider:

1. Show you’re human, selectively revealing weaknesses.
2. Be a ‘sensor’ collecting soft people data that lets you rely on intuition.
3. Manage employees with ‘tough empathy’. Care passionately about them and their work, while giving them only what they need to achieve their best.
4. Dare to be different. Capitalizing on your uniqueness.

E. Brandurile au murit, cine vrea sa fie influent trebuie sa devina un Lovemark.

Toti specialistii (Cialdini, Mucchielli, Gardner, Kapferer etc.) sunt de aord ca a influenta este greu.  De ce? Pentru ca e usor sa-i faci pe oameni sa adopte un comportament pentru care sunt pregatiti, dar este foarte greu sa-i faci sa-si schimbe obiceiurile (poti duce calul la rau, dar nu-l poti obliga sa bea).

Cum Influenta= Receptare X Acceptare, in cadrul procesului exista atati de DACA incat probabilitatea sa fie parcursi toti este destul de redusa. In treaba asta sunt implicate o gramada de variabile complexe: perceptia, atentia, comprehensiunea (adica intelegerea, pentru maniacii detaliilor vorba celor de la Catzavencu ), atitudinea, nivelul de imlicare, expunerea, motivatia, influenta comunitatii si influenta anturajului, folosirea unor priminguri ale unor scheme (“scuturarea unor celule nervoase pentru a le trezi”), credibilitatea sursei,  mentinerea coerentei cognitive etc.

Deci e treaba grea (si nu incercati asta cu femeile, ele nu pot fi influentate,  Freud a spus-o pe patul de moarte ) .

Update

Completari:

F. Importanta interactiunii.

“Sometimes the ‘social just means people’ fallacy gets built into technology,(…) but no way to represent the objects that connect people together.” Jyri Engeström

” We believe that the easiest way to change people’s behaviour for the better is by making it fun to do. We call it The fun theory.”

G. O poveste bine spusa faciliteaza procesul de influentare.