Un articol care te va ajuta sa fii (si) mai inteligent(a)

N-am intalnit niciodata vreo persoana care sa se considere proasta. Insa majoritatea oamenilor nici macar nu stiu ce-nseamna inteligenta si ce trebuie sa faca sa si-o dezvolte.

Rolul inteligentei in comunicare este unul evident. Inteligenta ne ajuta sa intelegem ce ni se comunica, argumentele interlocutorului, ne ajuta sa punem in context comportamentul lui, ne ajuta sa comunicam mai bine.

Dar de cele mai multe ori ceea ce suna inteligent, de fapt nu contine inteligenta.

“What sounds intelligent in a conversation or a meeting, or, particularly, in the media, is suspicious.” Nassim Taleb.

Atunci ce este inteligenta? 90% dintre oamenii pe care i-am intrebat asta vreodata mi-au dat raspunsuri vagi, pomenind de desteptaciune, de capacitatea de descurcare etc.

Jean Piaget, un psiholog celebru  a dat una dintre cele mai bune definitii: ” inteligenta este ceea ce folosesti atunci cand nu stii ce sa faci.”

William Calvin profesor la University of Washington, Seattle, alt specialist care a studiat inteligenta, scria: “Daca poti gasi raspunsul corect la problemele vietii esti destept. Dar a  fi inteligent presupune ceva mai mult- un aspect creator, prin care inventezi “din zbor” ceva nou.”

In sfarsit, renumitul psiholog Howard Gardner, de la Harvard, cel care a lansat modelul inteligentelor multiple, spunea: “Ne putem gandi  la fiecare persoana- sau la creierul/mintea sa- ca la un set de computere. Atunci cand este alimentat cu informatie in mod adecvat computerul functioneaza eficace, iar acest mod de functionare reprezinta exercitarea unei inteligente anume.”

Deci, dupa cum spune profesorul Gardner, inteligenta este pluralista. Pe langa cele doua forme clasice de inteligenta care au de-a face  cu obiecte materiale sau simboluri si multimi de simboluri (lingvistica si logico-matematica) exista inca alte 5-6 forme de inteligenta, printre care si inteligenta interpersonala, cea care ne permite sa distingem intre persoane si a ne da seama de motivatia lor. ” O persoana inteligenta interpersonal poseda un model de munca eficace despre sine insusi; poate identifica simtaminte, scopuri, temeri personale, puncte tari si puncte slabe; poate sa se foloseasca de acest model pentru a lua decizii judicioase in viata.” Howard Gardner

Si filosoful Krishnamurti accentua importanta diferentierii intre fapte si simtaminte sau temeri personale: ” A deosebi observarea unui fapt de interpretarea sa reprezinta unul dintre cele mai avansate stadii ale inteligentei umane.”

Problema este ca majoritatea dintre noi nu o facem pentru ca am fost invatati sa functionam din obisnuinta, sa avem prejudecati.  De asemenea pentru ca in timp ni s-au creat o serie de automatisme, uneori informatia care ne este necesara pentru “a alimenta computerul” (creierul), ajunge distorsionata. Cititi propozitiile:

Ati observat ceva neobisnuit? Majoritatea oamenilor observa abia la a doua citire.

Realitatea este urmatoarea: majoritatea dintre noi facem erori si construim rationamente “in bias”. Eroarea se refera la rezultatul unui rationament, iar biais-ul, la calea urmata pentru a ajunge la acest rezultat.

“Euristicile sunt scurtcircuite mentale, care ne permit sa mergem pe o cale simpla si mai rapida, determinandu-ne sa lasam la o parte itinerariul nostru normal. Acesta din urma, fara a fi intotdeauna cel mai simplu si mai rapid, este cu toate acestea garantat. Particularitatea acestor euristici este ca ele ne scapa constiintei noastre. Din acest motiv, ele sunt comparate cu iluziile optice.” Ewa Drozda-Senkowska, psiholog, Universitatea Paris X.

Dupa cum spune Cordelia Fine, psiholog la Universitatea din Melbourne : ” Creierul evadeaza, dribleaza, nu ia in seama, interpreteaza gresit si chiar inventeaza dovezi- totul pentru ca noi sa ne putem pastra senzatia ca avem dreptate. Chiar si opiniile care se formeaza in pripa au parte de o protectie nemeritata fata de revizii. (…) Dovezile care se potrivesc cu credintele noastre trec foarte repede de controlul mental. Contradovezile, pe de alta parte, sunt supuse la interogatorii atente si nici macar dupa aceea probabil nu vor fi admise.”

( De exemplu, Cornelia Fine relateaza ca asteptarile unei femei legate de modul in care va decurge relatia ei pot crea propria ei realitate. Femeile care se tem de respingere se compora mai irational. Relatiile femeilor sensibile la respingere au o probabilitate de trei ori mai mare de a se sfarsi decat ale femeilor care si-au asumat conflictul. Asa ca aveti grija, fetelor ).

Primul pas in cresterea inteligentei este cunoasterea de sine.

Desi ” cunoasterea unei reguli, intelegerea necesitatii aplicarii ei nu garanteaza nici ca se va face apel la ea, nici ca se va aplica in mod corect sau intr-un context adecvat” (Ewa Drozda-Senkowska), totusi “evenimentele mentale care ne manipuleaza creierul- emotia, dispozitia, schemele, stereotipurile- isi pierd din efect cand suntem constienti de influenta lor potentiala asupra noastra.”(Cordelia Fine).  Howard Gardner a pus punctul pe i:

“Sunt gata sa ma hazardez, sa afirm ca o adevarata cunoastere de sine valoreaza cel putin 15-25 puncte IQ- ceea ce e mult!”

Vorba aia, trebuie sa fii foarte destept ca sa stii cat de prost esti .

In incheiere cateva teste pentru cei curiosi sa-si testeze inteligenta pe bune.

Problema A a fost data mai multor psihologi, majoritatea au estimat gresit probabilitatile. Problema B a fost data unei serii de absolventi de la Harvard. Majoritatea au gresit raspunsul. La problema C au raspuns corect la toate cele 3 subpuncte in jur de 15 % dintre cei testati. La problema G au raspuns corect sub 10%, iar la celelalte procentul celor care fac greseli este de peste 60%.

A. Estimati ce eveniment este mai probabil:

1. o inundatie masiva undeva in America in care isi gasesc moartea peste 1000 de oameni;
2. un cutremur in California in care mor peste 1000 de oameni.

B. De ce este pamantul mai cald in timpul verii decat iarna?

C. c1)  O minge de fotbal si o pereche de manusi de portar costa impreuna 11 lei. Mingea costa cu 10 lei mai mult decat manusile. Cat costa manusile?

c2) Cinci masini de tesut tes in 5 minute cinci covoare, in cat timp vor tese 100 de masini de tesut 100 de covoare?

c3) La inceputul iernii, un lac incepe sa inghetze. La fiecare ora, suprafata de gheatza se dubleaza, astfel incat dupa 48 de ore lacul este complet inghetat. Dupa cate ore a fost lacul inghetat pe jumatate?

D. Avem doua borcane cu bile: A si B. Borcanul A are optzeci si cinci de bile albe si cinsprezece bile negre. Borcanul B are optzeci si cinci de bile negre  si cincisprezece bile albe. Bilele vor fi extrase de fiecare data din acelasi borcan. Sarcina voastra este sa stabiliti din ce borcan sunt extrase bilele.

Seria extrasa este:
Bila neagra
Bila neagra

E. John are 35 de ani. Este inteligent, dar fara imaginatie prea bogata. Are mici tabieturi, este metodic, dar prea putin activ. La scoala era bun la matematica, dar slab la literatura si stiinte sociale.
Estimati probabilitatea fiecarei dintre urmatoarelor propozitii:
1. John e medic si-i place pokerul.
2. John e arhitect.
3. John e contabil
4. Lui John ii place sa cante jazz.
5. Lui John ii place surfingul.
6. John e reporter.
7. John e contabil si-i place sa cante jazz.
8. Lui John ii place alpinismul.

F. Imaginati-va ca sunteti un angajat al postei, insarcinat cu trierea corespondentei si ca aveti pe masa, in fata dumneavoastra, patru plicuri:
- plicul nr. 1 e pe verso si e sigilat;
- plicul nr. 2 e pe verso, dar nu e sigilat;
- plicul nr. 3 e pe fata si are un timbru de 5 lei;
- plicul nr. 4 e pe fata si are un timbru de 4 lei.

Treaba dumneavoastra consta in a va asigura ca plicurile se conformeaza regulii urmatoare: ” Daca un plic e sigilat, atunci are un timbru de 5 lei”. Ce plic(uri) trebuie sa intoarceti pentru a verifica daca regula e respectata?

G. Aveti de rezolvat o problema in care trebuie sa clarificati anumite figuri dupa o categorie, pe care am numit-o “categoria trucului”. Figurile au forme diferite (romb sau cerc) si culori diferite (alb sau negru). Avem deci:
-un romb negru
- un cerc negru
- un romb alb
- un cerc alb

Am ales una dintre cele doua figuri si una dintre cele doua culori pentru a defini ce este un “truc”. Nu stiti ce am inclus noi in definitie, dar stiti ca, pentru noi, rombul negru este un “truc”. O figura este un “truc” numai si numai daca are fix culoarea, fie forma aleasa de noi, dar in niciun caz pe ambele. O data cunoscut acest lucru, cum ati clasifica cele trei figuri ramase? Ne puteti spune care sunt:
- un truc
- non- truc (in niciun caz un truc)
- o figura nedeterminata ( nici truc, nici non-truc, neputand fi determinata prin nimic).

H. Cativa psihologi au intervievat 70 de ingineri si 30 de avocati, toti lucrand actualmente in domeniile lor. Aceste interviuri au permis redactarea unor descrieri succinte ale tuturor inginerilor si avocatilor respectivi. Fiecare e prezentata pe o fisa. Extragem la intamplare una din esantionul compus din 70 de ingineri si 30 de avocati: ” John e un barbat de 39 de ani. E casatorit si are 2 copii. E implicat activ in politica locala. Hobby-ul sau e sa colectioneze carti rare. Ii place competitia, discutiile si stie sa converseze.” Indicati pe o scara de la 0 la 100%, probabilitatea ca aceasta descriere sa fie a unuia din cei 30 de avocati.