Cainii latra, caravana trece- doua rapoarte despre mass-media/alegeri
Cat de (i)responsabila a fost presa in timpul algerilor?
Raportul OSCE (tot raportul aici):
The Media
Between the two rounds, the media as a whole continued to provide ample and varied coverage of
the election, thus allowing voters to make an informed choice. Furthermore, candidates had
unhindered access to the media.
The first channel of public Romanian Television (TVR 1) and some private channels (Prima TV and
Pro TV) provided less coverage of the campaign in their news than before the first round, partly
reflecting the lower level of campaign activity. Some private broadcasters, notably Realitatea TV and
the Antena network, provided coverage which was not balanced and lacked impartiality, and took an
aggressive stance against the incumbent. Overall, TVR 1 offered balanced and impartial coverage of
both candidates. In its prime time news, President Băsescu and the PD-L received 28 per cent of the
coverage devoted to politics, while Mr. Geoană and the PSD received 24 per cent; Mr. Antonescu
and the PNL also played a role in the campaign and received 13 per cent of the coverage. Prima TV
news showed a pattern similar to TVR 1. The coverage of Pro TV, Antena 1 and Realitatea TV, by
contrast, was more biased against the incumbent. The latter devoted 51 per cent of its news, current
affairs and electoral programs to President Băsescu and the PD-L (44 per cent of which was negative
in tone, with 35 per cent being positive), while Mr. Geoană and the PSD received 20 per cent (29 per
cent negative, 51 per cent positive), and Mr. Antonescu and the PNL received 8 per cent (19 per cent
negative, 53 per cent positive).
The only televised debate between the two candidates took place on 3 December, with both
candidates presenting their platforms and exchanging views on previously agreed topics. The threehour
long debate was aired live during prime time on TVR 1 and a number of private channels, thus
reaching a considerable number of voters, and served to underline policy differences between the
two presidential candidates.
Among the newspapers monitored by the OSCE/ODIHR LEOM, Evenimentul Zilei, Gândul and
România Liberă were more balanced, while Jurnalul Naţional and Cotidianul were biased against
the incumbent.
After the first round, the National Audiovisual Council (CNA) imposed 14 fines ranging from 5,000
to 20,000 Romanian Lei (around 1,200–4,700 Euro) against nine private TV channels for various
violations of the election law and other legislation, including for breaches of the campaign silence
provision.
Raportul ActiveWatch (tot raportul aici)
ActiveWatch – Agentia de Monitorizare a Presei condamna comportamentul iresponsabil al televiziunilor pe parcursul campaniei electorale pentru alegerea Presedintelui Romaniei.
Timp de cinci saptamani, televiziunile au promovat comportamente editoriale discrepante:
1) ignorarea campaniei asumata ca politica editoriala;
2) mediatizare crispata si sub teroarea legii;
3) mediatizare agresiva fata de clasa politica;
4) mediatizare agresiva fata de un singur candidat, suport favorabil tuturor celorlalti.
Dezbateri si perdele de fum electorale
Pe parcursul campaniilor electorale pentru cele doua tururi de scrutin, televiziunile nu au asigurat un cadru autentic pentru dezbaterea si confruntarea platformelor candidatilor.
Agenda publica a fost inlocuita cu agenda electorala a candidatilor „cu sanse” si cu zvonurile vehiculate cu multa vitalitate de staff-urile de campanie.
Candidatii, in rarele lor aparitii, au raspuns cu prioritate subiectelor stridente de interes cotidian, platformele electorale ocupand un loc periferic in dezbateri.
Analiza programelor electorale a fost inlocuita cu analize de discurs, de limbaj non-verbal sau caracterologice.
Jurnalistii au renuntat sa mai colecteze informatii si s-au limitat la colectarea reactiilor la cald.
Schimburile agresive de replici dintre participantii la dezbaterile din prime-time au fost ascutite si, nu de putine ori, alimentate chiar de catre jurnalisti.
Publicul a fost informat constant despre culisele campaniei electorale, in timp ce scena era fie lipsita de candidati, fie aglomerata cu figuri crispate de jurnalisti, politicieni si analisti de casa.
Agenda dezbaterilor a fost acceptata cu prea mare usurinta de televiziuni în forma propusă de staff-urile candidatilor iar temele dezbatute in cadrul confruntarilor dintre candidati au excedat adesea atributiile constitutionale ale presedintelui.
Jurnalisti si institutii media au incalcat deliberat normele legale care interzic publicarea sondajelor de opinie in ziua scrutinului. Difuzarea exit-poll-urilor intermediare a fost facuta cu predilectie pe internet, dar si in spatiul tv. Ratiunea acestei decizii editoriale este greu de interpretat altfel decat ca o incercare de a influenta votul. Daca sondajele de opinie au un rol important de informare a electoratului in campania electorala, in ziua scrutinului ele se transforma intr-un instrument de manipulare.
Publicul, intre jurnalismul de informare si jurnalismul de opinie
Evolutiile de pe scena publica au fost de cele mai multe ori filtrate de personalitatea si perceptiile jurnalistilor, fara a fi sustinute ori combatute cu documentari jurnalistice consistente.
Un calcul sumar efectuat asupra programelor din intervalul orar de maxima audienta 21:00 – 00:00 indica ponderea jurnalismului de informare fata de cel de opinie: 30 de minute de informatii si alte 90 de minute de vorbe despre informatii sau despre alte vorbe.
Moderatorii si jurnalistii prezenti in dezbaterile politice si-au recunoscut, pe alocuri, titlul de formatori de opinie. Si atat.
O breasla in criza de identitate si credibilitate. Presiunea patronului – agent politic activ
Jurnalistii au fost, pe parcursul intregii campanii, subiect si obiect al unui tablou conflictual camuflat sub principiul libertatii si diversitatii opiniilor. Au fost atacati de politicieni si au ripostat virulent. Si-au atacat colegii de breasla. Si-au facut publice aliantele si strategiile de lupta mediatica.
Atmosfera a fost incarcata cu elemente demne de orice productie epica: trusturi pro si trusturi contra, jurnalisti justitiari, jurnalisti aserviti politic sau ”moguli” care joaca pe degete jurnalisti si politicieni.
In aceeasi perioada au fost identificate o serie de suprapuneri de agenda intre jurnalisti si patronii posturilor de televiziune. Jurnalistii si moderatorii au comunicat intr-o nota transparenta opiniile si crezurile patronilor lor. Uneori patronii au intrat in emisiuni in direct pentru a-si comunica crezurile politice.
Asadar, patronii nu detin doar actiuni, ci si desfasuratoare de emisiune. Iar situatia jurnalistului a fost si mai complicata atunci cand patronuii au fost agenti politici activi, pozitionandu-se explicit in defavoarea unuia dintre candidati si au comunicat informatii cu impact puternic in campania electorala.
