Despre jurnalismul facut in mod profesionist

December 1, 2009

elephantVlad Petreanu a scris un post excelent, la rece, detasat, chiar didactic despre cum ar fi trebuit sa reactioneze unii jurnalisti la ultimul scandal mediatic. Iata ce scrie:

“Nu e treaba presei să ascundă informaţii pentru că avantajează sau dezavantajează un candidat – sau o companie, sau un grup de interese. Singura întrebare este dacă publicul are dreptul să afle informaţia respectivă – şi, în cazul de faţă, evident că da. Presa nu este însă un automat – sau n-ar trebui să fie. Se presupune că jurnaliştii înţeleg că sunt în permanenţă expuşi tentativelor de manipulare şi că-şi iau măsuri să evite, pe cât pot, capcana aceasta. Faptul că filmul a apărut în campania electorală n-ar trebui să oprească difuzarea lui, dar ar trebui să determine un scepticism dublu din partea jurnaliştilor înaintea publicării.

(…)Regula nescrisă a meseriei este că, atunci când obţii o asemenea bombă, o verifici. Verificarea nu înseamnă “expertize tehnice”, cum ar crede unii, pentru că presa nu e procuratură. Verificarea înseamnă să decelezi contextul în care s-a produs incidentul – pentru că ce vedem noi este doar un mic capitol dintr-un film mai lung. Reacţia automată este să vorbeşti cu victima – cel puţin cu victima – şi să obţii mai multe amănunte, să-i înregistrezi mărturia. Apoi, e nevoie să găseşti şi să vorbeşti cu persoanele care ar fi putut vedea ce s-a întâmplat, să verifici dacă mai există înregistrări ale momentului, din alte unghiuri. Cele 3 persoane care au remarcat lovitura sunt primele care ar fi trebuit căutate; poate şi alţii. Alţi politicieni erau pe scenă, personal tehnic, organizatori – şi ei ar fi trebuit contactaţi. În fine, trebuia contactat însuşi candidatul. Aşa e firesc şi corect.”

Din pacate, putini jurnalisti au avut reflexele corecte dupa dezvaluirea facuta de cei de la Gardianul/Realitatea: reflexul de a fi sceptici si a-si pune intrebari. De a nu confunda trairile lor cu realitatea. Multi au judecat la cald, s-a scris foarte emotional, fara a se face o minima verificare. Multi au confundat imaginile acelea cu faptele. Putini au sapat dupa adevar.

Vorba lui Sarkozy, multi jurnalisti au pierdut o buna ocazie de a tacea (pana se mai limpezeau apele).

Anumiti jurnalisti au ramas insa egali cu ei insisi: Tolontan (care a demonstrat astazi inca odata ca e Jurnalist), Costi Rogozanu (mereu echilibrat), Teodor Tita (se cunoaste ca are experienta B.B.C-ului) , Alin Fumurescu (cu o detasare de medic) , sau  Mihnea Maruta (care isi pune intrebari). Cu siguranta mai sunt si altii.

Un caz special sunt Cristian Tudor Popescu si Ion Cristoiu. Cei doi sunt probabil singurii jurnalisti  cu o influena globala asupra publicului romanesc. Pe ei ii citesc toate clasele sociale si toate categoriile de varsta. Mesajul transmis de ei ajunge pretutindeni. Apar des si la televiziune, ambii fiind buni comunicatori. Din pacate,  sunt subiectivi si si-au asumat rolul de jucatori nu de observatori (exemplu: CTP, Cristoiu).  (Experienta lor de zeci de ani in presa imi aduce aminte de un banc : Doi domni jucau sah in Cismigiu, pe o banca. Unul dintre ei face o mutare gresita si un chibitz de pe margine ii atrage atentia ca a gresit. Cel care a mutat spune: ” Cum domne, ma inveti pe mine sah? Joc sah de 30 de ani!” . Celalalt ii raspunde: “Si eu f.. de 30 de ani, dar din ce in ce mai prost!”  :D .)

In incheiere, pentru cine e interesat, iata ce scrie in ” The BBC’s guidelines on employees weblogs and websites“:

News and Current Affairs

Impartiality is a particular concern for those working in news and current affairs. Nothing should appear on their personal blogs which undermines the integrity or impartiality of the BBC. For example, news and current affairs people should not:

advocate support for a particular political party
express views for or against any policy which is a matter of current party political debate
advocate any particular position on an issue of current public controversy or debate

If news and current affairs people are in doubt they should refer immediately to their line manager. If news and current affairs people are asked to blog for commercial gain this could constitute a conflict of interest.

Si cateva citate din 3 articole scrise de Richard Sambrook ( Director of BBC Global News) (sublinierile imi apartin):

Regulation, responsability, and the case against censorship

” Free speech does not mean that we should allow undiluted vitriol to seep onto the airwaves. Free speech does not mean that we can allow interviewees to stir up racial hatred. Free speech does not mean free and easy speech. Free speech has a price, despite its name. Its price is the continual observance and questioning of our actions, by our editors, audience, and regulators.”

What’s So Funny About News, Comment and Understanding?

“I favour intelligent analysis and explanation – but with editorial discipline and supported by evidence-based reporting. As we rightly assert there is no place for lazy journalism in the new digital world we must also be careful not to dispense with what still matters. He Said, She Said journalism as a cover for lack of inquiry, inadequate resources or for false equivalence has no place. But as part of a range of tools to impose a discipline on opinion or prejudice it may still have some value. “Calling the story” can bring understanding – but it has at least as many pitfalls as lazy journalism. I don’t disagree with the critics of He Said, She Said. I just think it needs to be nuanced.”

The Poliak Lecture given at Columbia University, America – Holding on to Objectivity

“The title of this lecture is Holding on to Objectivity so at the outset we had better be clear what we mean by objectivity.

It is not the same as impartiality or fairness or balance although all these words are often used as if they were interchangeable.

Impartiality means acting fairly because you are not personally involved or have put to one side your personal views or feelings. The elimination of bias.

Fairness means acting in a reasonable, just or right way.

Balance means arranging things in equal or correct proportions to one another.

But objectivity is different. Objectivity means based on facts or evidence, not feelings or opinion. Objectivity requires evidence and verification. It’s more than just attempting to be neutral.

Facts were what led you to the truth – that’s why, like a detective, reporters were meant to go to every effort to uncover them and put them together.”

Leave a Comment