Cine iti stie secretele. Toate.

Big Brother exista. Si iti face tie viata mai usoara.

Am citit azi articolul ” Guvernul german vrea o lege anti-Google“, scris de Marius Cosmeanu pe Voxpublica.

Ptrivit articolului,  ministrul german al justiţiei, Sabine Leutheusser-Schnarrenberg, a declarat pentru Der Speigel: “Prin programele sale gen Google Earth şi Google Books, Google începe să aibă o putere tot mai mare, deţinând prea multe informaţii despre utilizatori. Prima mea reacţie nu va fi aceea de a-i interzice, dar vreau mai multă transparenţă şi garanţii că utilizatorii ştiu ce se întâmplă cu datele lor. Sunt multe lucruri de îmbunătăţit şi dacă nu se vor lua rapid măsuri, vom fi nevoiţi să acţionăm legal”.

Prima intrebare care se impune este:  Ce stie Google despre tine? A doua intrebare este  ce face Google cu datele despre tine?

1. Ce stie Google despre tine?

In primul rand sa trecem in revista resursele pe care le are Google la dispozitie pentru a extrage date (data-mining).

a. Motorul de cautare Google. De aici afla un munte de date referitoare la patternurile tale (personale si profesionale): ce cauti, ce citesti, ce te pasioneaza, ce interese ai, domeniul in care lucrezi si multe multe altele.

b. Browserul Google Chrome: pe ce siteuri navighezi, cat navighezi, ce te intereseaza, ce te pasioneaza etc.

c. Gmail: cu cine comunici, cati prieteni ai etc.

Cele trei instrumente prezentate pana acum (Google Search Engine, Google Chrome si Gmail) sunt suficiente pentru a obtine datele necesare pentru a face un profil psihologic al unui utilizator care le foloseste. In curand, Google se va ocupa si cu asa ceva. Deocamdata lucreaza la algoritm, pe care il folosesc intern:

“The Internet search giant recently began crunching data from employee reviews and promotion and pay histories in a mathematical formula Google says can identify which of its 20,000 employees are most likely to quit.

Google officials are reluctant to share details of the formula, which is still being tested. The inputs include information from surveys and peer reviews, and Google says the algorithm already has identified employees who felt underused, a key complaint among those who contemplate leaving.”

Deci va veni vremea cand psihologul nu te va mai pune pe canapea, ci iti va cere sa-i aduci doar calculatorul (pentru a putea sa se uite in  history-ul browserului) si un print cu persoanele cu care ai comunicat pe mail.(va aminti ca Dr. House prefera sa nu se intalneasca cu pacientii pe motiv ca “everybody lies”- ei bine, cache-ul si history-ul nu mint ). Glumesc. Pe jumatate .

Google mai obtine date si din:

d. Youtube

e. Google Ad Sense

f. Google Reader

g. Google Nexus

h. Googgle Desktop

i. Google Wave

j. Picasa

k. Google Earth

l. Blogger

m. Google Street View

n. Google Calendar

o. Orkut

p. Google Latitude

r. Google Voice

s. Google Books

etc.

2. Ce face Google cu datele despre tine?

Pe cei de la Google nu-i intereseaza detalii despre mine, despre tine sau despre oricine altcineva (evident cu cateva exceptii gen Bill Gates ). Suntem prea minusculi ca sa contam. Nu-i intereseaza nici datele personale sau profesionale ale milioanelor de oameni.

Atunci de ce aduna atatea date? Un motiv este ca la Google, “data drives everything”:

“Decisions are made based on data that has been analyzed, and going forward everything is monitored and measured based on the data. Opinions and ‘gut feel’ are considered too, but in the end, results are measured by data. Even things like travel expense caps for airfares and hotels are data driven. They keep track of every trip taken and the actual costs for airfares and hotels, then establish the caps based on the data.” (The Register)

Peter Fleischer, Google global privacy counsel spune: “How Google uses personal information is guided by three “bedrock principles.”  We don’t sell it. We don’t collect it without permission. We don’t use it to serve ads without permission.” Fireste, nu trebuie sa-i credem pe cuvant, pentru ca alt motiv pentru care Google colecteaza atatea date este faptul ca le foloseste pentru behavioral targeting. Pe baza datelor colectate, ajung sa ne cunoasca si prin urmare sa ne vanda exact produsele care ne intereseaza. Orwell cred ca ar fi putin dezamagit . Nu si-a imaginat un Big Brother cu iz comercial.

(articol in curs de actualizare)