Ce-ai facut cu visurile tale?

“All men dream: but not equally. Those who dream by night in the dusty recesses of their minds wake in the day to find that it was vanity: but the dreamers of the day are dangerous men, for they may act their dreams with open eyes, to make it possible. This I did.” T.E Lawrence

Asta e un text scris pentru cei care vor sa schimbe ceva in viata lor. In special pe ei insisi.

Cred ca dupa ce am scris treaba cu “ei insisi” am scapat de majoritatea potentialilor cititori .

Urasc sa scriu posturi motivationale pentru ca le consider inutile. 90% dintre oameni nu citesc tot, 90% dintre cei care totusi (prin nu stiu ce accident) citesc tot, uita aproape tot intr-o zi si in fine 90% dintre cei care totusi nu uita, nu fac nimic sa transpuna in practica ce au citit. Deci e pierdere de timp. Poti duce calul la apa dar nu-l poti obliga sa bea.

Deja de ceva vreme prieteni, amici sau persoane cu care interactionez imi cer sfatul cu privire la joburi: in general cum sa faca sa-si gaseasca un job mai bun. In timp am invatat ca cea mai buna strategie cu cei care nu-mi sunt prieteni sau amici este sa le spun ca nu stiu si sa scap de ei. Dar amicilor si prietenilor incerc sa le dau raspunsuri. Problema este ca ce le spun eu nu se potriveste cu ce vor ei s-auda. De ce se-ntampla asta? Din cauza modelelor mentale. E prea greu ce le cer eu: sa se schimbe pe ei si vor veni si rezultatele.

“It is not the strongest species that survives, nor the most intelligent, but the ones most responsive to change” Charles Darwin

Si aici ajungem la primul punct al discutiei: modelul tau mental.

In linii mari un model mental este modul in care o persoana percepe realitatea inconjuratoare si de asemenea modul in care gandeste. Un model mental se formeaza inca din copilarie. De-atunci invatam ce e bine, ce e rau, invatam despre cauzalitate (daca fac ceva sunt rasplatit sau dimpotriva pedepsit), de gravitatie (dau drumul la pahar, se sparge) etc. Ati prins ideea. In timp ajungem sa folosim anumite strategii care au dat rezultate (copiez la mate pentru ca nu vreau sa invat ci sa joc fotbal de exemplu). De asemenea pe masura ce crestem, capatam experiente si invatam lucruri noi asa ca modelul mental al fiecaruia dintre noi ajunge sa fie rezultatul culturii, atitudinilor, emotiilor, valorilor proprii dar si sa depinda de autoritatea, influenta sau coercitia exercitate de altii.

Doua vorbe acum despre cum gandim (foarte pe scurt si foarte in general, dar e bine sa intelegeti).

“I read about Schrödinger’s Cat and it had a huge effect on me. It was all about the idea that an observer can change the world just by looking at something; the idea that mind and reality are somehow interconnected. It is difficult to put into words, but it hit me like a steam train. Quantum physics helped me to realise that I was creating this destructive reality and that all I needed to do to change it was to change the way I chose to perceive the world.” Jonny Wilkinson

Mintea noastra este ca o panza de paienjen: conexiunile mai folosite reprezinta firele mai groase, mai rezistente. In creier e ca si cum ar fi niste sertarase sau foldere daca vreti cu etichete pe ele. De exemplu ganditi-va la cuvantul lamaie. Cand ochii v-au ajuns pe cuvantul “lamaie” deja ati deschis inconstient sertarasul din memorie care are eticheta “lamaie”. La majoritatea dintre noi in sertarasul respectiv sunt imaginea unei lamai bineinteles, apoi alte  scene (reprezentari) in care e prezenta o lamaie: ceaiul, la unii jocurile cu manete din cazinou (la Costin e Marie Jeanne cu siguranta ). Informatia asta declanseaza si o senzatie de “apa in gura” la cei mai multi. La oamenii inteligenti panza de paienjen a creierului are legaturi puternice intre foarte multe sertarase. De exemplu sertarasul “lamaie” e legat de sertarasele “citrice”, “Africa”, “portocale”, “galben” etc.

Din ratiuni care tin de eficienta, creierul prezinta doar doua-trei fise din “sertar”. De exemplu daca o sa intrebati un strain de Romania, creierul lui va scoate din sertar cele mai frecvent folosite “fise”: probabil “Hagi”, “Dracula”, “Nadia”, “Ceausescu”. Asa se formeaza si stereotipurile. Deci creierul ne prezinta doar cele mai importante fise. Daca notiunea este bine cunoscuta (de exemplu “fotbal” pentru barbati sau “cumparaturi” pentru femei ) evident ca fisa prezentata va reflecta mai bine realitatea.

Toata povestea asta se intampla intr-o fractiune de secunda. Rezumand, ochii transmit creierului informatia si creierul o decodeaza (scoate fisele). Fisele au si conotatii afective pentru noi (adica iti bate inima mai tare daca citesti cuvantul “mama”; tocmai ai primit un priming cu schema materna, asta inseamna ca ti-am facut creierul sa iti deschida sertarul unde sunt fisele despre mama ta) . In timp unele circuite devin mai folosite (fire mai groase sau poteci mai batatorite pentru ca circula “piticii din creier” mai des pe ele).

“Fools say that they learn by experience. I prefer to profit by others’ experience.“ Otto von Bismarck

Problema este ca majoritatea oamenilor care ajung sa aiba nevoie de schimbare (deci inclusiv tu daca citesti asta) trebuie in primul rand sa-si schimbe modelul mental. De ce vrei o schimbare? Din doua una: ori nu esti multumit(a) de starea de fapte actuala si/sau (nici) nu stii sa apreciezi ce ai. Asta presupunand ca esti o persoana rationala (exista si oameni care vor schimbare de dragul schimbarii sau fara niciun motiv constient).

“Insanity: doing the same thing over and over again and expecting different results.” Albert Einstein.

Schimbarea modelului mental se face prin mai multe moduri. In urmatoarele randuri o sa va prezint o modalitate si o sa incerc sa va fac sa o si intelegeti, in caz ca vreti s-o aplicati sa n-o aplicati bezmetic.

Etapa I: Ia o foaie de hartie si raspunde la urmatoarele intrebari:

1. Ce vrei de la viata?

2. Ce visai sa te faci cand erai copil?

3. La ce te pricepi?

Cand vroiam sa “deraiez” pe un intervievat ii puneam intrebarile astea. A “deraia” inseamna “a scoate pe cineva din poezie”. Oamenii vin la interviuri cu poezia invatata, purtand o masca, anticipand ce-i vei intreba. Si-atunci pentru a-i cunoste, a vedea de ce sunt capabili trebuie sa-i dezechilibrezi, “sa-i scoti din poezie”, “sa-i deraiezi”. Asta se face in mai multe feluri (odata am declansat o alarma de incendiu sa vad ce reactii are un intervievat), dar toate implica factorul surpriza+factorul stress. Spre surpriza mea, in timp, am observat ca intervievatii erau extrem de derutati cand ii intrebam care e filmul lor favorit sau cartea favorita (ieseau efectiv transpirati de la interviu). Ii intrebam asta din 2 motive:

a. Sa vad ce cultura si ce gusturi au;

b. Sa vad cat stau sa se gandeasca. Un om care stie ce vrea nu ezita.

Un mod de a “scoate din poezie” pe cineva este si “testul lui Napoleon” (vezi mai jos).

Si acum sa-ti dau si raspunsul la cele 3 intrebari: daca ai stat sa te gandesti ce sa raspunzi la fiecare mai mult de 10-15 secunde ai o problema. Vestea buna este ca ai facut deja primul pas in directia cea buna.

Este esential sa stii ce vrei de la viata. Daca nu stii unde vrei sa ajungi, atunci orice directie e buna…dar sa nu te miri daca vei merge in cerc si pana la urma vei ajunge de unde ai plecat.

Te ajuta de asemenea sa constientizezi ce model mental aveai in copilarie (intrebarea 2). Cei mai talentati oameni pe care i-am cunoscut sunt pasionati de ceea ce fac si pasiunea respectiva a inceput in copilarie.

In sfarsit, e important sa te pricepi la ce faci si sa constientizezi la ce te pricepi. “A te pricepe” inseamna sa ai rezultate bune. Atentie, foarte important: esecul (chiar repetat) nu-nseamna ca nu te pricepi. Cu totii avem esecuri. Cand cineva imi raspundea la interviu la intrebarea “care a fost cel mai mare esec avut?” ca nu a avut niciun esec, zambeam si intrevederea lua sfarsit. Oamenii care n-au avut esecuri sunt ori mincinosi ori se auto-amagesc.

“I’ve missed more than 9000 shots in my career. I’ve lost almost 300 games. 26 times, I’ve been trusted to take the game winning shot and missed. I’ve failed over and over and over again in my life. And that is why I succeed.” Michael Jordan

Dupa etapa 1 ai o idee generala despre ce vrei de la viata. Majoritatea oamenilor scriu “dragoste”, “bani”, “sex”, “un BMW” etc.Etapa 2 este destinata analizei (pe care ti-o vei face singur), mai precis diagnosticarii unde este blocajul.

Etapa a IIa: Imparte foaia de hartie in 2 cu o linie orizontala. Intr-o parte e planul personal al vietii tale, in alta cel profesional. Planul pe care tu il consideri mai important pune-l sus si aloca-i un spatiu mai mare din foaie, cat crezi tu.

Cum stii care plan e mai important pentru tine? Adu-ti aminte momentele cand ai fost mandru/mandra de tine sau fericit(a). Care a fost cauza? Viata profesionala (o avansare, un premiu) sau cea personala (te-a laudat persoana iubita etc).

Deci vei avea o foaie de hartie pe care scrie sus “Plan Personal” (sa zicem) impartita la 3 sferturi de o linie orizontala sub care scrie “Plan Profesional”.

Acum trage 3 linii verticale si vei obtine 2 coloane. Scrie deasupra lor “Obiective” respectiv “Mijloace”.

Si acum incepe distractia: in coloana cu obiective scrie ce vrei de la viata, dar incearca sa mergi la radacina. Merge si sa scrii “sa am timp”, “pace interioara” etc dar si chestii concrete: “familie”, “copii”, “casa”, masina”. Acum, pentru fiecare obiectiv scrie cel putin un mijloc. De exemplu: obiectivul este sa-mi iau casa sa zicem. Cum fac asta? Ce optiuni am? Sa primesc o mostenire (nu te baza pe asta ca o sa tot astepti ), sa fac un credit, sa strang bani, fetele pot sa se marite cu cineva cu bani etc. Toate astea sunt mijloace, instrumente de indeplinire a unui obiectiv.

La fel faci si cu planul profesional. O sa observi ca dupa ce ai umplut coloanele, la fiecare plan o sa ai unul sau mai multe mijloace care te ajuta sa iti atingi mai multe obiective. De exemplu: esti femeie, te mariti cu Ionescu, ti-ai atins 3 obiective dintr-un foc (familie, copii, casa). La fel si pe plan profesional: seful este un instrument sa iti indeplinesti mai multe obiective (promovare pe o pozitie superioara, cresterea salariului, program mai scurt). Aceste persoane sunt persoane strategice pentru tine. Atentie: nu inseamna ca trebuie sa vezi oamenii ca pe niste instrumente care sa-ti indeplineasca tie poftele.

“Selfishness can never be the route to happiness or success.” Jonny Wilkinson

Acum trebuie sa identifici unde e blocajul: la obiective sau la mijloace? Daca ai mijloace la dispozitie si nu ti-ai indeplinit obiectivele esti o parte din problema. Cu cat recunosti mai repede asta, cu atat mai repede vei obtine rezultate. Daca ai obiective bine stabilite, dar n-ai mijloace, trebuie sa lucrezi la dezvoltarea mijloacelor.

Este utila in etapa a doua si intelegerea motivelor pentru care ne dorim ceva. Asta inseamna sa mergi pana la radacina problemelor. Asta nu e deloc simplu si implica uneori recunoasterea fata de noi insine a unor adevaruri suparatoare. De exemplu: de ce vreau o masina noua? Creierul tau va incerca sa te pacaleasca spunandu-ti ca iti este necesara si o sa-ti dea o gramada de argumente, cand poate adevaratul raspuns este ca pur si simplu vrei sa ai o masina mai scumpa decat vecinul.

“I had spent my time immersed in the fear of not achieving my goals and then spent my time beating myself up about the mistakes I made along the way.” Jonny Wilkinson

Etapa 2 ti-a permis sa tragi concluzii. Dar majoritatea oamenilor ajunsi in punctul asta se culca pe-o ureche: nu fac nimic mai departe sau amana. De-asta este necesara etapa 3.

“Diferenta esentiala intre latura emotionala si cea rationala este aceea ca emotia duce la actiune, in timp ce ratiunea conduce la concluzii.” Donald Calne, neurochirurg.

Etapa a IIIa te ajuta sa iti cresti motivatia. Pana acum stii incotro vrei sa mergi si cum ajungi acolo. Intrebarea care se pune este: vei avea forta sa mergi zi de zi, saptamana de saptamana? Pentru asta este necesara multa motivatie.

Oamenilor nu le plac schimbarile. Se schimba numai cand le ajunge cutitul la os. In rest cauta (si gasesc) scuze si amana: ma apuc maine, acum n-am chef. De-asta este necesar sa ne amintim pentru ce tragem si sa legam asta de niste emotii.

Asta se face prin mai multe metode, una dintre ele este vizualizarea. Pur si simplu, inainte de a adormi te vizualizezi in diferite situatii care iti provoaca placere (nu va ganditi la prostii sau mai bine zis nu va ganditi numai la prostii ). Ideea este sa aiba legatura cu obiectivele pe care ti le-ai fixat. De exemplu daca iti doresti o casa, te gandesti cum o sa o decorezi, ce mobila o sa iei etc. Toata ideea asta se face din 2 motive:

a. In perioadele dinaintea somnului sugestiile patrund mai usor in inconstient.

b. E important ca atunci cand creierul deschide sertarasul “casa” informatia sa-ti declanseze primingul schemei “casa”. Daca ai citit ce-am scris mai sus despre cum functioneaza creierul, ai inteles.

Lucrurile astea sunt foarte importante pentru perioadele cand vei dori sa renunti (o sa fie o gramada, n-avea grija).

“Resistance comes as a voice in our heads. The voice tells us not to work today and it gives us a reason. Our daughter’s dance recital starts at seven; this headache is killing us; the boss wants us to organize the Penske file. This is not self-talk, it’s self-sabotage.” Steven Pressfield

De asemenea te ajuta sa ai niste fotografii cu lucrurile cu obiectivul tau, pe care sa le vezi cat mai des. Una puneti-o wallpaper pe calculator.

In sfarsit, este enorm de important, crucial chiar sa iti dezvolti o toleranta ridicata la esec. Asta nu-nseamna sa devii nesimtit(a) ci sa nu renunti niciodata sa mergi spre obiectivul tau. Atentie: nu ca berbecul. Uneori e necesar sa te declari temporar infrant ca sa poti lupta si maine. Faci un pas inapoi azi, dar maine faci doi inainte.

E adevarat ca picatura chinezeasca gaureste pana si piatra, dar face asta in zeci de ani. Noi n-avem luxul timpului.

Eram la un stagiu de arte martiale cu un instructor japonez si exersam salturi peste obstacole. Unui coleg nu-i reusea nicicum saltul peste, insa el a tot incercat pana cand maestrul l-a oprit, ne-a strans pe toti in cerc si ne-a explicat: cand incerci si tot incerci si nu-ti iese, schimba metoda, nu mai trece PESTE OBSTACOL, incearca PE LATERAL de exemplu. Si ne-a spus sa aplicam asta si-n viata.

Sa nu va imaginati insa ca aplicand o reteta in viata veti avea succesul garantat. Lucrurile nu depind numai de noi, ci si de noroc sau de ritmul vietii.

Musashi a evidentiat importanta observarii ritmurilor in viata:

“Exista un ritm in toate. (…) Trebuie sa distingi cu atentie ritmul urcusurilor si coborasurilor in orice lucru.”

Machiavelli a scris despre fortuna si virtu:

” I think it may be true that fortune is the ruler of half our actions, but that she allows the other half or thereabouts to be governed by us.” Observati fortuna (norocul) este o femeie .

Napoleon avea o singura intrebare pe care o punea cand ii era propus un general in statul major: “E norocos?”

In fine, de la Gracian invatam ca pana si norocul are ritmul lui:

“There are rules of luck: it is not all chance with the wise: it can be assisted by care. Some content themselves with placing them-selves confidently at the gate of Fortune, waiting till she opens it. Others do better, and press forward and profit by their clever boldness, reaching the goddess and winning her favour on the wings of their virtue and valour.”

Deci sa iti transpui visurile in realitate depinde in proportie de 50% de ce faci tu. Dar sa alegi daca vrei sa faci ceva cu viata ta depinde 100% de tine.

“Success consists of going from failure to failure without loss of enthusiasm.” Winston Churchill

“We are not born perfect: every day we develop in our personality and in our calling till we reach the highest point of our completed being, to the full round of our accomplishments, of our excellences. This is known by the purity of our taste, the clearness of our thought, the maturity of our judgment, and the firmness of our will. Some never arrive at being complete; somewhat is always awanting: others ripen late. The complete man, wise in speech, prudent in act, is admitted to the familiar intimacy of discreet persons, is even sought for by them.” Baltasar Gracian

Nota: Testul lui Napoleon (din Jurnalul de la Tecsani- Andrei Plesu)

“Intr-o discutie din 1813, purtata undeva , in Germania, Napoleon face distinctia dintre “les hommes d’honneur” si “les hommes de conscience”. Ii prefera pe cei dintai, ca fiind intotdeauna previzibili, in orice conditii ar fi pusi. Ceilalti- “oamenii de constiinta”- actioneaza in functie de imaginea pe care si-o fac despre imprejurarile cu care se confrunta si sunt, prin urmare, determinati (in speta limitati) de anvergura specifica a inteligentei lor. Conduita unor asemenea oameni nu e o problema de principii, ci una de rationament. Cu titlu de ilustrare, Napoleon il pune pe Marmont in fata unei dileme:

‘Sa zicem ca te afli pe colina Montmartre, dinaintea unor armate straine, care ameninta Parisul. Ai trupe insuficiente, iar cetatenii Parisului te conjura sa capitulezi. Ce faci?’ ‘Nu stiu- raspunde Marmont- trebuie sa reflectez.” Napoleon: ‘Esti un om de constiinta, Marmont, nu un om de onoare. Intr-o zi, ai sa ma tradezi!’ ”

Cand aveti timp,  priviti/ascultati clipurile astea: