CSR-ul, noua propaganda

Tu, dar, când faci milostenie, nu suna cu trâmbiţa înaintea ta, cum fac făţarnicii, în sinagogi şi în uliţe, pentru ca să fie slăviţi de oameni. Adevărat vă spun, că şi-au luat răsplata. Matei 6:3

Un om ce poseda cunostinte limitate devine repede arogant si asteapta cu incantare sa i se spuna ca este un om dibaci. Asemenea oameni care se cred prea buni pentru timpurile moderne si care cred ca nu e nimeni mai talentat decat ei vor fi aspru pedepsiti de catre ceruri. Hagakure

How corrupt and two-faced is one who claims, “I intend to be fair and honest in my dealings with you.” What are you up to, my friend? There is really no need for this preamble. The matter will soon become plain. It should be written on your face, it should ring out immediately in your voice, and shine out at once in your eyes, as the beloved at once knows everything about his lovers from the manner of their glance. A good and honest man should be so right through, like one who smelles like a goat, so that anyone who cames near him is immediately aware of it whether he whishes it or not. There is nothing more odious than the friendship of the wolf for the lamb; avoid this above all. Marcus Aurelius

Etica afacerilor (disciplina care cuprinde si CSR-ul) a inceput sa fie luata in serios de companii la inceputul anilor ’90. In Romania conceptul a fost adus de multinationale. De cativa ani a intrat si in online. Bucurenci, Dehelean si Manafu sunt trei oameni care s-au branduit folosindu-se de CSR.

Dar pana la urma care e treaba cu CSR-ul?

Pe vremea comunismului era o vorba: “URSS va lupta pentru pace pana nu va mai ramane piatra pe piatra”. Pentru a convinge de bunele lor intentii, comunistii au folosit propaganda. Stiti cum se spune, afara-i vopsit gardu’, inauntru…  Pentru propaganda sovietica actionau si organizatiile de activisti-pacifisti (de exmplu Consiliul Mondial al Pacii). Sovieticii pozau ca niste mari iubitori de pace. Dar realitatea era alta.

Acum noii activisti-propagandisti nu mai vorbesc despre pace, ci despre responsabilitate sociala. Cand te aliezi cu pacea sau cu responsabilitatea (mai ales sociala ), e greu sa te conteste cineva. Ai o umbrela solida. Deci e convenabil.

Problema este ca de multe ori tocmai cei care ne vorbesc despre altruism, etica, morala, nu impartasesc asemenea valori. Vorba aia, sa faci ce zice popa, nu ce face popa.

Pentru a intelege bullshitul asta numit CSR, trebuie sa discutam despre altruism, branding si despre teoria complexitatii.

Altruismul

“Porumbul tau e copt astazi; al meu se va face maine. Este profitabil pentru amandoi ca eu sa lucrez azi, iar tu sa ma ajuti maine. Nu te simpatizez defel, iar tu pe mine, nici atat. In consecinta, n-o sa ma spetesc muncind pentru tine; si, chiar daca voi lucra cu tine din proprie initiativa, asteptandu-ma ca si tu sa faci la fel, stiu ca as putea fi dezamagit si ca voi astepta in van bunavointa ta. Asadar, o sa te las sa lucrezi singur, iar tu o sa ma tratezi in aceasi maniera. Si anotimpul se va schimba; si amandoi o sa ne pierdem recoltele din cauza lipsei de incredere reciproca si siguranta.” David Hume, Tratat asupra naturii umane

“Orice virtute isi pierde din stralucire o data ce omul devine constient ca o are, iar smerenia mai abitir decat toate. Prinde-l intr-un moment cand chiar se simte sarman cu spiritul si picura-i in ganduri multumirea de sine: “Mare-i Domnul! Ce umil mai sunt!” Mandria- mandria de propria-i smerenie – va aparea aproape imediat. Daca simte pericolul si incearca sa-si inabuse aceasta noua forma de mandrie, fa-l sa se mandreasca ca o face – si asa mai departe, de cate ori te amuza.” C.S. Lewis, Sfaturile unui diavol batran catre unul mai tanar

Intotdeauna a existat o dezbatere intre filosofi, antropologi sau sociologi, privind natura umana: suntem buni sau rai? Cand vor afla, sper sa ma anunte si pe mine (dezbaterea dureaza de sute de ani, deci cred ca o sa mai dureze ceva  ).

Se pare ca la animale lucrurile sunt mai simple: nu exista altruism, ci strategii pentru supravietuirea genelor. Richard Dawkins a explicat acest lucru pe larg, in “Gena egoista”.

“Sa admitem ca populatia este alcatuita din indivii care adopta una din urmatoarele doua strategii. Ca si analizele lui Maynard Smith, nu vorbim de strategii constiente, ci de niste programe comportamentale inconstiente, elaborate de catre gene. Sa numim cele doua strategii Prostanacul si Sarlatanul. Prostanacii accepta sa fie valetii oricui are nevoie de serviciile lor, fara deosebire. Sarlatanii accepta altruismul prostanacilor, dar ei nu fac toaleta nimanui, nici macar acelora care, in trecut, au acceptat sa le fie valeti.” Richard Dawkins

Tot Dawkins a scris:

“O haita de hiene poate sa prinda o prada cu mult mai mare decat ar fi in stare sa rapuna o singura hiena, astfel incat pentru fiecare individ egoist este profitabil sa vaneze in haita, chiar daca asta presupune impartirea prazii.”

Nu, nu se refera la anumiti jurnalisti sau specialisti din piar .

Psihologii de asemenea au ajuns la o concluzie: orice om ajuns intr-o anumita situatie devine imoral. Celebrul experiment realizat de Stanley Milgram a demonstrat ca majoritatea oamenilor vor electrocuta o alta fiinta umana desi stiu ca ii pun viata in pericol, doar pentru ca o autoritate le spune sa faca asta.

“Va puteti imagina ca administrati socuri electrice extreme si foarte dureroase unei fiinte umane care protesteaza? Sigur ca nu. Ma indoiesc ca orice persoana care citeste aceasta carte se poate imagina comportandu-se in acest mod. Insa adevarul este ca, daca ati fi fost unul dintre profesorii care nu banuiesc nimic ai lui Milgram, este aproape sigur ca v-ati fi purtat ca toti ceilalti.(Haideti, recunoasteti. Chiar si acum va ganditi ca ati fi fost una dintre rarele persoane care il sfideaza pe experimentator.)” Cordelia Fine, psiholog

Un studiu recent realizat de psihologii de la Universitatea din Sussex, a concluzionat totusi ca oamenii dau dovada de altruism in unele situatii:

“The present study tests the claims that (1) co-operation and altruistic behaviour rather than panic will predominate in mass responses to emergencies, even in situations where there is a clear threat of death; and that this is the case not only because (2) everyday norms and social roles continue to exert an influence, but also because (3) the external threat can create a sense of solidarity amongst strangers. ”

Concluzia acestei parti este ca desi suntem capabili de altruism, de cele mai multe ori ne comportam in mod egoist. Intelepciunea populara a concretizat acest lucru prin zicala “Frate, frate, dar branza e pe bani.”

Despre branding am scris mai pe larg  aici. Exista o mare legatura intre CSR si branding. Pentru ca scopul major al CSR-ului este brandingul. Asocierea cu o cauza nobila, pentru sporirea vanzarilor. Friedman a spus foarte clar: rostul unei afaceri este sa aduca profit. Iar CSR-ul este un mijloc pentru a obtine profit. Sigur, vor fi unii care vor spune ca unele companii “practica” CSR-ul cu buna credinta. Poate. Eu am auzit doar de o singura companie de genul asta : British Petroleum. Acolo schimbarea de mentalitate nu a fost doar de fatada. Ei chiar cred in conceptul “beyond petroleum”. Cum ne putem da seama? Vazand cate sute de milioane de lire sterline au investit in asta.Dar si ei fac asta pentru profit.

Pearls before Swine by Stephan Pastis

“Fiind multa vreme privita ca unul din principalii contribuitori ai poluarii, BP incearca acum sa devina o aparatoare a mediului inconjurator, o “companie verde” originala. Emite in mod constant rapoarte privitoare la sanatate, asigurari, protectia mediului, investitii sociale si promtitudinea fata de nevoile locale.

Dar probabil cele mai uimitoare sunt mutatiile care au avut loc in insasi interiorul companiei, schimbari initiate de presedintele Browne si consiliul sau executiv. Altadata o firma conventionalal ierarhica, BP este organizata acum pe orizontala. altadata o organizatie in care responsabilitatea era difuza si de cele mai multe ori absenta, a devenit acum o companie in care se asteapta de la fiecare individ sa contribuie la obtinerea de profituri sau sa se implice in crearea sau distribuirea acelor cunostinte care vor duce la sporirea profitului. Cei care nu-si pot justifica contributia sunt in mod rapid, iar unii destul de dur, eliminati.” Howard Gardner

Iata si o comparatie intre cati bani se baga la BP in marketing si cati in energie solara (si ei stau extrem de bine!):

La noi Petromul crede ca daca il sponsorizeaza pe Bucurenci si-a facut datoria fata de societate.

“Ptiu! – asta-i parerea mea despre toti domnisorii aia cu pantofi albi care isi fac de lucru pe la gazetele literare studentesti. Tare-mi mai plac mie pungasii cinstiti.” J.D. Salinger, Franny si Zooey

Care e legatura dintre teoria complexitatii si CSR?

Unul dintre subiectele eticii de afaceri este relativismul. Ce sustine relativismul? Ca nu putem eticheta fenomenele ca fiind corecte sau gresite. Un tip pe nume Socrate a spus pe vremuri ca responsabilitatea vine doar impreuna cu cunoasterea. Cunoasterea legaturilor, a efectelor generate de cauze. Si aici e buba.

Pentru a face bine, nu e suficient sa avem intentii bune. Si inventatorul ghilotinei a vrut sa faca un bine oamenilor.

Recent, niste experti au scris un studiu in care recomandau exterminarea vacilor din India. Evident, religia (vaca este un animal sfant in India) nu a contat in treaba asta. Specialistii au argumentat faptul ca productia de lapte a celor peste 200 milioane de bovine din India (care avea cel mai mare septel) este extrem de modesta. Din fericire, cateva capete limpezi le-au explicat acelor domni ca vacile furnizeaza Indiei mare parte din energie in mediul rural. E vorba si de tractiune, da, dar in special e vorba de balegar. Oamenii isi incalzesc mancarea cu balegar. Foarte ecologic, da .

Realitatea este ca noi nu putem controla mediul in care traim. Este prea complex. Un studiu de la Universitatea Warwick care a simulat dinamica a doua populatii (vulpi, iepuri) care interactioneaza dupa un numar finit de reguli a demonstrat ca 94% din dinamica populatiei de iepuri poate fi pusa pe seama miscarii determinate de un atractor haotic (I. Stewart). Deci e o treaba destul de complexa.

Ce-nseamna asta concret? Inseamna ca CSR-ul nu are neaparat efecte benefice.

De ce au imbratisat oamenii de PR si corporatiile CSR-ul?

Unii din convingere. Chiar cred ca fac bine. Si, sa recunoastem, unii chiar fac bine.

Altii (Bucurenci, Manafu, Dehelean)  din alte interese. Pentru branding, pentru bani, pentru a fi in centrul atentiei. In lumea de astazi, exista o lupta crancena pentru atentie. Time is money, prin urmare si atentie inseamna bani.

Nansen i-a vazut pe calugarii din salile de est si de vest luptandu-se din pricina unei pisici. El a prins pisica si le-a zis calugarilor: “Daca vreunul din voi spune o vorba buna, puteti salva pisica.”
Nimeni nu a raspuns. Asa ca, fara ezitare, Nansen a taiat pisica in doua.
In acea seara Joshu s-a intors si Nansen i-a pvestit tarasenia. Joshu si-a scos sandalele si punandu-si-le pe cap, a iesit.
Nansen a spus: “Daca ai fi fost acolo, ai fi putut salva pisica.” Koan

Oamenii draguti sunt niste ratati. Hagakure

He was good-natured, generous and likable. In three days no one could stand him. Joseph Heller

L.E. Bogdan Baltazar, intr-un interviu pentru Ziua Veche:

“Sunt de mult un adversar al ecologistilor extremisti, dintr-astia, isterici ; fiindca mi-am dat seama, tot mai mult, ca dupa prabusirea socialismului real, adeptii socialismului real, comunistii, s-au refugiat pe o cale anticapitalista in acest ecologism isteric.”