Cum faci oamenii sa citeasca?

Everybody wants to go to the party. Nobody wants to stay and clean up. Robert de Niro

“- E magic. Nu ţi se pare că e magic?

Cu un zâmbet larg pe faţă, Adrian Ciubotaru patrulează prin faţa scărilor de la TNB, din Piaţa Universităţii. Îmi aruncă întrebarea fără a aştepta, de fapt, un răspuns. Doar constată o evidenţă. Aşezaţi pe trepte, zeci de tineri citesc, înghesuiţi unul într-altul. Sunt atât de mulţi, încât şirul începe de la parcarea Interului şi se lungeşte până la tarabele buchiniştilor de lângă intrarea în pasaj. E o premieră pentru Bucureşti – ştiţi, acel oraş populat de oameni nemulţumiţi, încrâncenaţi şi nepoliticoşi. Aşa ceva nu vezi în fiecare zi – la drept vorbind, e greu de crezut că se şi întâmplă.

Cu vreo jumătate de oră în urmă, tinerii aşezaţi acum pe trepte îşi luaseră cărţi din cutiile aduse de Ciubotaru şi de voluntarii acestuia şi primiseră un instructaj sumar: “ne aşezăm şi citim vreo oră; dup-aia, împărţim cărţile trecătorilor. Nu uitaţi să le spuneţi că ar fi minunat dacă le-ar da şi ei mai departe după ce le citesc. Asta înseamnă Lecturi Urbane”.”

Asa-si incepe Vlad Petreanu articolul “Care-i smecheria cu cititul?”, despre recenta intalnire a celor de la Lecturi Urbane din Piata Universitatii. Si concluzioneaza:

“A trecut jumătate de oră de când tinerii s-au aşezat pe trepte şi trecătorii încep să remarce lectura aceasta în grup. Sunt reacţii uimite şi zâmbete multe, întrebări. Câţiva dau explicaţiile cuvenite, apoi oferă cărţi. Lumea e surprinsă de cadou; cei mai mulţi primesc, puţini refuză (”dar, ştii, nu prea am timp”) şi nimeni nu se-ncruntă. Cartea e încă respectată de toţi, chiar dacă e ignorată de mulţi.

3 puşti sunt mai agitaţi. Se-nvârt de colo-colo, până când unul întreabă aerul din jur, cu o retorică a uimirii în faţa a ceva nemaivăzut:

- Deci, frate, care-i şmecheria cu cititul ăsta?

Nu-i nici o şmecherie, îmi vine să-i răspund. E doar magic.”

Mie imi place foarte mult cum scrie Vlad Petreanu. Are ochi de fotograf si penita de poet. In afara de asta, profesionalismul lui ca jurnalist este unanim recunoscut si asta nu de ieri, de azi, ci de ani buni.

Totusi, mi se pare ca vede lucrurile prea in roz in acel articol. Initiativa celor de la Lecturi Urbane este laudabila, dar ca impact social, efectul ei este nul (am zis sa nu spun totusi expresia care mi-a venit prima oara in minte si anume ca e o actiune futila ). Oamenii aia imping barca pe uscat si se mai si bucura. Asta o sa argumentez in randurile urmatoare.

Pearls before Swine by Stephan Pastis

1. Cred ca toti suntem  de acord ca fiecare trebuie sa facem cat putem pentru binele comunitatii, al societatii in general. Fireste, fiecare intelegem asta in mod diferit. Unii considera ca fac un bine societatii prin faptul ca nu dau spaga, altii prin faptul ca dau spaga. Pentru fiecare idee exista o contra-idee.

Pearls before Swine by Stephan Pastis

Vladimir Lefebvre, savant sovietic emigrat in Statele Unite, unul dintre cei mai importanti ganditori ai secolului 20, a ajuns la concluzia ca exista doua sisteme etice de cunoastere a lumii:

Si a dat si cateva exemple:

Concluzia acestei parti este ca fiecare dintre noi vedem lumea din punct de vedere etic printr-un sistem care nu este in mod necesar identic.

2. In general, oamenii aleg calea cea mai usoara, care ii angajeaza cel mai putin. The path of least resistance. Si regula asta e valabila si pentru o parte dintre cei care vor sa salveze lumea (multi dintre activistii CSR, adica noii propagandisti- vezi cazul Bucurenci). Daca poti s-apari pe sticla cu o investitie minima in materie de timp si transpiratie, de ce nu?

Pearls before Swine by Stephan Pastis

Printre putinii care au sfidat regula a fost Tara Duveanu cu ale ei Soup Nights:

“Soup Nights Romania reprezinta o serie de evenimente dedicate solidaritatii. Nu e vorba de ceva complicat: ne intalnim intr-o locatie prietenoasa care sa ne permita sa ne plimbam de la o masa la alta, ne cumparam supa buna, ne simtim bine si stam de vorba, lasam niste tineri talentati sa ne incante si sa ne alunge plictiseala, si la sfarsitul serii plecam acasa stiind ca am contribuit la imbuntatirea conditiilor de investigatie si tratament dintr-un spital de copii sau dintr-o scoala.”

Cei de la Soup Nights au facut lucruri concrete:

„Pasi catre Viata” a reusit sa stranga in cele trei zile de Street Delivery 10.100 lei din vanzarea de supa, de limonada si din donatii. Vanzarea de supa a adus 1.700 lei proiectului „Pasi catre Viata”, 1.000 lei au fost stransi din donatii si restul de 7.400 din vanzare de limonada.

La Urban Soup Night s-au donat 2400 lei pentru sustinerea sectiei de terapie intensiva pentru nou-nascuti de la Spitalul de Urgenta pentru Copii “Grigore Alexandrescu”.

Sambata, 5 septembrie, in parcul Tineretului, intrarea Sincai, Urban Soup Night a atras aproximativ 1000 de persoane, s-au mancat 270 de supe, iar cei prezenti au donat suma de 2400 lei pentru Spitalul de Urgenta pentru Copii “Grigore Alexandrescu”.”

3. Sa discutam acum despre citit. Toata lumea citeste, da. Si daca te uiti la televizor se numeste ca citesti. Dar sensul la care ne referim aici este cititul cartilor. Si aici incep problemele. De ce?

Pentru ca a citi o carte implica un efort, cere timp. Este vorba de un nivel de implicare puternica din partea celui care citeste.

Pana la urma de ce citim? In principal din doua motive: de placere si pentru cunoastere.

Cu totii ne dorim o societate educata, cred. Educatia inseamna sa citesti. Carti, nu Wikipedia.

Si atunci se pune intrebarea:  cum pot fi oamenii determinati sa citeasca?

Exista metoda sovietica, da (Daca nu stii, te invatam; daca nu poti, te ajutam; dacă nu vrei, te obligam). Dar totusi cititul nu trebuie sa fie o corvoada.

Cititul necesita motivatie puternica, e adevarat. Fie intrinseca (citesc pentru ca imi place) fie extrinseca (citesc ca sa iau examenul, citesc s-o impresionez pe Maricica, citesc sa invat o limba straina sa castig mai multi bani etc. ).

Pearls before Swine by Stephan Pastis

In publicitate exista de multa vreme o vorba: “Sell the sizzle not the steak.” Deci nu cititul in sine trebuie promovat, ci beneficiile lui.

“Reading for Life promotes the benefits of reading at all stages of life, to provide opportunities, health, family happiness and overall enjoyment. It’s come out of the 2008 National Year of Reading.

So we have sections of the site for kids, teenagers, families and adults, that will capture your imagination and show that reading is for you.”

In afara de asta, daca exista elementul fun, oamenii isi schimba mult mai usor comportamentul, dupa cum au demonstrat cei de la Volkswagen:

Cam asta incearca cei de la Bookblog, un site care a inchegat o importanta comunitate de cititori.

“Am pornit bookblog în martie 2006 cu scopul de a face din el cel mai important site despre cărţi şi lectură, de pe internetul românesc. Ne-ar plăcea ca el să devină un reper pentru tinerii pasionaţi de lectură, un colt de “online” în care ei să se simtă ca acasă şi, nu în ultimul rând, un ghid care să îi ajute să aleagă mai bine şi mai uşor cărţile care merită citite.”

Conceptul lor de lecturi publice este unul gandit:

Pentru comparatie, conceptul celor de la Lecturi Urbane:

Credeti ca cei care nu citesc acasa vor citi in locurile publice si in mijloacele de transport in comun? Da, aveti dreptate, vor citi. Ziare.

Cei de la Lecturi Urbane au zis probabil cam asa: “Ne adunam mai multi, citim in public, chemam bloggeri care sa scrie despre asta, apoi dam cartile trecatorilor.” Dupa iesiri de genul asta, participantii pleaca acasa foarte multumiti de ei, urmaresc pe internet articolele in care se scrie despre cum schimba ei lumea si isi zambesc in oglinda.

Ar fi prea frumos daca lucrurile ar fi asa simple: dai o carte unui om si omul respectiv devine cititor. Ba chiar o da si mai departe si ii convinge si pe altii, treaba devine virala si gata, orasul citeste! Ce simplu pot fi influentati oamenii!

Pearls before Swine by Stephan Pastis

Realitatea este ca nu se intampla asa. Voi chiar credeti ca oamenii care au trecut pe langa cei care citeau in Piata Universitatii au dat buzna in biblioteca seara doar ca au vazut pe unii citind? Nu. Probabil dialogurile au fost ceva de genul “Draga , nu stiu ce s-a intamplat la TNB, erau unii pe scari acolo si citeau. Sunt studentii in sesiune?”

Pentru a convinge pe cineva sa faca ceva, trebuie in primul rand sa-i modifici atitudinea. Iar modificarea unei atitudini se face in 3 etape (cognitiva-Do, afectiva-Like, comportamentala-Learn). Nu conteaza ordinea etapelor.

Faptul ca citesc 200 de oameni undeva si ca apoi impart carti nu modifica atitudinea trecatorilor cu privire la citit. E o naivitate sa crezi asa ceva.

In plus de asta, este si o actiune negandita. Memele nu se lanseaza asa. Era mult mai eficient daca acei 200 de oameni erau impartiti in 10 locuri diferite, in mai multe zile, astfel incat un trecator sa vada in locuri aleatorii oameni citind. Pentru ca oamenii gandesc intr-un anume fel (vezi euristica de disponibilitate) s-ar fi intrebat : ” Bai, am vazut zilele astea multi oameni citind. Ce se-ntampla? A inceput lumea sa citeasca?”. Un singur eveniment, in centru, care iese total din tipare, este perceput de creier ca fiind deosebit, atipic. Memele nu au aceste caracteristici.

Pearls before swine by Stephan Pastis

Cine ar trebui sa ne faca sa vrem sa citim?

In primul rand, Scoala. Psihologul Howard Gardner a argumentat de mai multa vreme rolul scolii in influentare, referitor la citit:

“Din moment ce pana foarte recent am trait intr-o lume in care cuvantul tiparit era suveran, sarcina majora a unei scoli era cea de a-i abilita pe copii sa inteleaga si sa produca fara dificultate limbajul scris din societatea respectiva. Insa in secolul 21 alte forme de instruire au devenit tot mai importante: mare parte din formulele de comunicare se efectueaza prin intermediul mijloacelor grafice – atat statice cat si dinamice. Siteurile de internet incorporeaza cuvantul scris, dar si desene, filme, muzica si altele de acest gen.

Declinul relativ al prioritatii invatarii textului scris este un fenomen contemporan. Acest trend ii ajuta pe acei indivizi pentru care descifrarea textelor traditionale este dificila si, in acelasi timp, ii stimuleaza chiar pe cei mai talentati cititori sa-si sporeasca arsenalul.

In spiritul acestei lucrari este important sa stresam faptul ca mintile difera semnificativ unele de altele in functie de felul in care au fost formate, fie intr-o cultura preliterala, fie infuzate in cultura clasica sau moderna, in care primeaza textul scris, sau in voia culturii postmoderne in care un intreg Babel de formule educative au devenit accesibile si functioneaza in tandem, uneori sinergic, alteori haotic.

(…)Astfel, daca avem de gand sa modificam mentalul invataceilor, daca vrem sa profite de pe urma descoperirilor cercetatorilor din diverse discipline de-a lungul secolellor, va trebui sa alocam ani buni pentru a-i initia pe elevi in enigmele disciplinelor respective.”

In al doilea rand, familia. Oamenii trebuie invatati de mici sa citeasca. In Marea Britanie exista programe care incurajeaza lectura in familie.

“The National Literacy Trust believes that families, parents and carers have a critical role in supporting the development of children’s literacy skills.

Research consistently indicates the vital role of parents in supporting their children’s development. Evidence shows that parental involvement in their child’s literacy practices positively affects children’s academic performance and is a more powerful force for academic success than other family background variables, such as social class, family size and level of parental education.

The home is crucial. Parents and carers have the greatest influence on the achievement of children and young people through supporting their learning in the home rather than supporting activities in school. It is their support of learning within the home environment that makes the maximum difference to achievement.

Early intervention is vital. The earlier parents become involved in their children’s literacy practices, the more profound the results and the longer-lasting the effects. Learning begins in families long before children start school.”

In al treilea rand, mass-media. Si paradoxal, in Romania mass-media a facut ceva in sensul asta:

“Adevarul a oferit azi gratuit, impreuna cu ziarul, 150.ooo de exemplare din “Notre-Dame de Paris” a lui Victor Hugo. Ziarul a reusit sa produca oamenilor o experienta remarcabila, pentru ca volumul este cartonat si de o calitate fara precedent in Romania, pentru o carte difuzata impreuna cu ziarul. Si urmatoarea aparitie va fi gratuita, iar apoi, vreme de doi ani, in fiecare zi de joi a saptaminii, colectia va insoti ziarul la un pret marit, probabil 10 RON in prima instanta.”

Videoclip promovat de TVR:

L.E. Un exemplu recent pentru modul in care un om a reusit sa schimbe societatea in care traia cu ajutorul mass-mediei: Jay Winsten, profesor la Sectia de Sanatate Publica a Universitatii Harvard. El a reusit sa introduca doua meme printre tineri. Adica doua idei care au devenit virale si au schimbat comportamente. Este vorba de ideea soferului desemnat si ideea ca nu este o lasitate sa nu participi la batai. De ce a fost necesara introducerea acestor meme si cu ce au schimbat situatia in bine?

In Statele Unite problema accidentelor rutiere cauzate de cei care consumasera alcool in cluburi era acuta. Asa ca Winsten a copiat modelul scandinav al “soferului desemnat” si l-a promovat: cand mai multi tineri mergeau in club cu o masina, unul dintre ei nu avea voie sa bea. Apoi (si aici intervine geniul lui) a introdus in 160 programe de televiziune de maxima audienta aceasta idee, colaborand cu scenaristii, producatorii si actorii. In aceste emisiuni (multe dintre ele seriale TV) scenariul integra acest concept al soferului desemnat. In afara de asta, marile retele de televiziune au difuzat si mesaje publicitare care promovau ideea soferului desemnat. Rezultatul a fost ca desemnarea soferului desemnat a devenit tot mai mult o rutina obisnuita, iar numarul mortilor si al ranitilor in accidente rutiere a scazut considerabil.

Campania “Squash It!” (“Las-o moarta!”) a fost necesara din cauza violentelor tot mai frecvente printre adolescenti. Un research a descoperit faptul ca tinerii sustineau in public ca e o lasitate sa nu participi la o bataie, dar aceiasi tineri sustineau in particular ca “sa nu te bagi” demonstreaza forta si respect de sine.

“Plecand de la aceasta descoperire, echipa lui Winsten a creat viniete de televiziune in care protagonistii demonstreaza cum sa evite o bataie in loc sa participe la una. aceste modele influente, printr-o miscare scurta si hotarata, isi lasa bratele sa cada pe langa trup, miscare acompaniata de fraza “Las-o moarta” comunicand astfel semenilor ca o astfel de lupta nu merita asumata. Aceasta companie a consemnat cel mai mare succes in comunitatea afro-americana: 72% dintre cei chestionati intr-un sondaj realiat in anul 1997 au declarat ca au vizionat clipul din campania respectiva, iar 60% se folosisera deja de aceasta fraza. Howard Gardner

Un alt exemplu de actiune cu impact social este Teoria Ferestrelor Sparte.

“Teoria Feretsrelor Sparte  a fost inventia criminalistilor James Q. Wilson si George Kelling. Wilson si Kelling au spus ca delicventa este urmarea inevitabila a dezordinii. Daca se sparge o fereastra si nu o repara nimeni, oamenii care trec pe acolo vor trage concluzia ca nimanui nu-i pasa si ca nimeni nu este raspunzator. In curand alte ferestre vor fi sparte, iar sentimentul de anarhie se va raspandi din cladirea aceea pe strada, transmitand semnalul ca orice este acceptabil.

(…)William Bratton: ‘Vechea administratie din politie fusese blocata din cauza restrictiilor. Noi am deblocat-o. am optimizat aplicarea legilor impotriva ebrietatii in public, a urinatului in public si i-am arestat pe cei care incalcau legea in mod repetat, inclusiv pe cei care aruncau sticle goale pe strada sau care erau implicati in daune relativ minore aduse proprietatii.’

Delictele minore, aparent nesemnificative, care afectau calitatea vietii, au spus ei, erau Punctele Critice ale delictelor grave.”Malcolm Gladwell

Efectele aplicarii Teoriei Ferestrelor Sparte au fost faptul ca delictele din New York au scazut de la media anuala din anii ’80 (2000 crime si 600.000 infractiuni grave): crimele cu doua treimi, infractiunile s-au redus la jumatate.

Bottom line : nu vad absolut nicio magie in actiunea la care face referire Vlad. Ne imbatam cu apa rece.

Si singurul argument valabil din ce spune el mi se pare acela ca orice gest care incurajaza lectura trebuie salutat. Dar de aici pana la magie e cale lunga…