Cum ne influenteaza melodiile

Pearls before Swine by Stephan Pastis

A fost si concertul AC/DC. Unii si-au incuiat copiii in casa si si-au scuipat in san, altii i-au luat la concert si le-au cumparat coarne. Cam intre extremele astea s-a incadrat AC/DC in Romania.

Raluca Ion de la Gandul a fost destul de impresionata de concert:

“La finalul show-ului, pe drumul spe casă, îmi răsuna în cap refrenul ultimei piese cântate de AC/DC la Bucureşti: “For Those aboute to Rock We Salute You”. Şi râsul dintre piese al vocalistului Brian Johnson un “Ha, ha!”, pe care sonorizarea impecabilă îl făcea să vină parcă de pretutindeni. Un râs de diavol cu umor, de antierou simpatic, de prieten bun, pe care ţi-ai dori să-l vezi mereu ca în seara asta: înaintând pe scena care merge adânc în public, mişcându-şi cu haz omoplaţii şi făcând, ca de fiecare dată, show-ul vieţii lui.”

Doua jurnaliste de la Adevarul (Ruxandra Grecu, Sînziana Boaru)  scriau (usor extaziate): ” Reflectoarele parcă scot şi ele flăcări. Emoţia îi cuprinde pe toţi. Oameni care nu se cunoaşteau în urmă cu o oră sau cinci minute, se îmbrăţişează. Unii dintre ei, plâng.”

Hmmm, desi ascult AC/DC de peste 20 de ani, nu mi-a rasunat muzica dupa aia in cap, n-am plans si nici nu m-am imbratisat cu nimeni la concert (din pacate nu era nicio blonda pe langa mine, altfel poate ma sacrificam ). Dar na, nomeni nu e perfect .

Se poate observa dupa figurile de stil (reflectoarele scot flacari, solistul isi misca cu haz omoplatii) ca ambele articole sunt scrise la cald, iar autoarele au fost influentate de melodiile din concert. (Vedeti mai jos ce inseamna asta).

Insa nu despre AC/DC e articolul, ci despre cum ne influenteaza muzica. De ce ajungem sa ne pierdem uneori simtul realitatii, sa ne schimbam atitudinile si comportamentul, sa vedem lucrurile in negru (sau dimpotriva in roz) cand ascultam anumite melodii?

Cred ca stiti povestea cu sirenele si Ulise: Ulise cu tovarasii lui se intorc spre casa, dar trebuie sa treaca prin stramtorile controlate de sirene. “Acestea ii farmeca pe toti muritorii care se apropie de ele. Dar vai de cel ce se opreste sa le asculte cantecele! Niciodata, in caminul sau, nevasta si copiii nu-i vor mai sarbatori reintoarcerea: caci, cu vocile lor ademenitoare, sirenele ii vrajesc, iar limanul, salasul lor, e marginit de o plaja inalbita de oase si ramasite omenesti.” Insa vicleanul Ulise nu se lasa pacalit: astupa urechile echipajului cu ceara, iar el este legat de catarg. Doar asa resuseste sa-si treaca echipajul in siguranta.

Pearls before Swine by Stephan Pastis

Intai, putina istorie.

Oamenii canta (si danseaza) dintotdeauna. In societatile orale cantatul indeplinea si o functie de “memorie colectiva” intrucat nu exista un sistem de scriere. In afara de asta se canta si la evenimentele fericite si la cel mai putin fericite. Un exemplu de melodie cantata la amerindieni (“Urari de fericire si prosperitate”):

Sau vestitul Haka maori (un dans razboinic):

Dupa aparitia scrierii, trubadurii, oameni care stiau sa compuna si muzica si versuri, au fost la mare cautare. Dar inca nu putem spune ca muzica era folosita pentru persuasiunea in masa.

Printre primii care s-au gandit sa foloseasca muzica in persuasiune au fost calugarii iezuiti. Muzica era una dintre “artele convertirii”. Iezuitii au angajat cei mai buni muzicieni ai vremii: Palestrina, Charpentier etc. Domenico Zipoli a plecat in America de Sud pentru a compune “muzica misionara” pentru indieni, a alcatuit coruri in sate si a deschis o scoala de muzica (Herve Yannou).

Cantecele gregoriene au avut succes si recent, in muzica “mainstream”. Un exemplu (Procedamus in pace! – Cum angelis Psalm 24 , melodie facuta celebra de Michael Cretu prin proiectul Enigma):

Si bizantinii si arabii au folosit muzica, insa exista anumite diferente precizate de Alexandru Horia scrie in “Coalitia Orientala”:

“Liniatura poate fi regasita si in sfera muzicii orientale. Exista un anume “fir melodic” in muzica liturgica bizantina – psaltichia seamana cu un arabesc sonor – a carei inflexiune sugereaza o scriere caligrafica facuta cu penita in eter. Acelasi stil melodic, plin de apogiaturi (inflorituri sonore) il intalnim si in cantecele arabe, unduirile gratioase de sunete au ceva din inaintarea lina a beduinilor in desert. Diferenta dintre cele doua “liniaturi” consta in faptul ca muzica liturgica a crestinilor e o comunicare cu transcendentul, e o ofranda adusa lui Dumnezeu, in timp ce melodia islamica e invaluitoare, onctuoasa. Putem spune, in concluzie, ca Orientul are virtuti incantatorii, dar si ispititoare. Daca muzicalitatea bizantina invoca Revelatia, cantecul mahomedan are cel mai adesea o frumusete ademenitoare, senzuala. Arta caligrafiei sonore la ortodocsi este pusa in slujba credintei, in timp ce la islamici ea este mai degraba un insotitor al placerii, dar al unei placeri ritualice, consumata dupa canoanele Coranului.”

In sfarsit, mai aproape de zilele noastre, nazistii si comunistii au folosit muzica pentru a “genera entuziasm”.

Serghei Ceahotin: “Simbolismul a existat dintotdeauna, de cand omul a gasit mijlocul de a-i comunica celuilalt gandurile si sentimentele sale, in special pe acestea din urma, deoarece afectivitatea este o functie psihica primitiva, cu un mecanism care nu are nimic de-a face cu constiinta.(…) Simbolizarea este limbajul inconstientului prin excelenta.

Simbolul poate juca, in formarea reflexelor conditionate, rolul de factor conditionant, care, grefandu-se pe un reflex deja existent, absolut, sau pe un reflex conditionat format anterior, poate, la randul sau sa devina un excitant, determinand la ceilalti indivizi o anumita reactie dorita de catre manipulatorul simbolului.

Ca simboluri sonore generatoare de entuziasm, se folosesc imnurile si cantecele patriotice. Sunt cunoscute Horts Wessel Lied al hitleristilor, Giovinezza a lui Mussolini si Internationala socialistilor.”

“Probabil ca muzica constituie sistemul semantic cel mai putin evident dintre toate sistemele simbolice majore: este sistemul care nu comunica sensuri semantice distincte. in schimb, muzica se implica, pe de o parte, in pura arhitectonica (sau sintaxa) a organizarii de orice gen si reprezinta, pe de alta parte, formele si contururile vietii noastre senzitive.” Howard Gardner

Perals before Swinr by Stephan Pastis

Bun, dar pana la urma cum ia nastere muzica? Muzica ia nastere prin vibratie: vibratia unei corzi (chitara, pian, vioara, contrabas), vibratia aerului (trompeta, saxofon, fluiere), vibratia unei membrane (tobe) etc. Mai multe puteti afla aici.

O coarda vibranta poate produce tonuri muzicale diferite. Inaltimea notei de exemplu este determinata de viteza cu care coarda efectueaza miscarea de du-te-vino. In paranteza fie spus, matematicienii au fost fascinati de viori si tobe, astfel incat in 1714 englezul Taylor a publicat formula fundamentala a corzii de vioara in functie de lungime, tensiune si densitate, in 1748 Euler a formulat si rezolvat ecuatia de unda pentru o coarda si in 1759 pentru o membrana. Evident, asta nu a imbunatatit cu nimic muzica, dar nu poti stopa progresul stiintei .

Diferenta dintre muzica si zgomote este perceputa cel mai usor printr-o ilustratie grafica:

Sa discutam acum in mod concret despre modul in care muzica ne influenteaza.

In primul rand, nu numai pe noi ne influenteaza. Muzica influenteaza si plantele si animalele.

Dorothy Retallack a facut un experiment la Colorado Women’s College (Denver) in care a pus muzica plantelor si a observat efectele asupra cresterii. Plantele din laboratorul in care s-a pus muzica zilnic, timp de 3 ore, au crescut de doua ori mai mari si au fost mai sanatoase decat cele din laboratorul in care nu s-a pus deloc muzica.
Pe de alta parte toate plantele din laboratorul in care s-a pus muzica timp de 8 ore pe zi au murit.

Intr-un alt experiment, unor plante li s-a pus muzica rock, in vreme ce altora li s-a pus muzica simfonica (Mozart, Bach, Beethoven) si jazz. Plantele care au “ascultat” rock s-au dezvoltat mai putin si au fost mai putin sanatoase decat celelalte plante. De asemenea, plantele care au “ascultat” muzica relaxanta, au crescut aplecate spre sursa de muzica, la fel cum fac si in cazul surselor de lumina.

Pearls before Swine by Stephan Pastis

In alt experiment, mai multi sobolani au fost pusi sa aleaga intre Bach si rock. Intr-un compartiment al laboratorului se auzea doar Bach, iar in celalt doar rock. Aproape toti sobolanii au ales despartitura unde se auzea Bach. Mai multe detalii aici.

Dr Adena Schachner de la Harvard a studiat efectele muzicii asupra pasarilor. Un filmulet facut pe timpul unui experiment:

Sheila Woodward a descoperit ca fetusul uman “raspunde” la muzica inca de la 17-19 saptamani. Dupa nastere, deja de la 9 luni diferentiem melodiile triste de cele vesele (Ross Flom).

Thomas Fritz au demonstrat ca emotiile transmise de muzica sunt universale. El a pus fragmente din mai multe melodii unui auditoriu format din membrii unui trib izolat din Camerun care nu mai ascultasera niciodata muzica occidentala. Membrii tribului au identificat (la fel ca noi) melodiile cu un tempo rapid ca fiind vesele, iar cele cu tempo mai incet ca inspirand teama.

In primul rand, melodiile ne influenteaza prin “elementele muzicale”  (tonalitate, tempo, timbru, ritm etc.).

Muzica ne afecteaza amplitudinea si frecventa undelor cerebrale, rezistenta electrica a pielii, ritmul de respiratie, cauzeaza dilatarea pupilelor, mareste presiunea arteriala si ritmul cardiac.

- Muzica lui Mozart, care are un ritm de 60 batai pe minut , are abilitatea de a activa ambele emisfere cerebrale. Ritmul cardiac scade , corpul devine relaxat dar alert, astfel incat creierul se poate concentra mai usor.

De asemenea, daca ascultam Mozart Sonata KV 448 in D Major,  ne putem imbunatati inteligenta spatiala- asa-numitul “efect Mozart”  (insa efectul este doar pe termen scurt):

- Cu ajutorul muzicii, psihologul bulgar Gheorghi Lozanov reusise sa creeze un sistem de memorare care permitea invatarea unei limbi straine intr-o luna de zile.

- Daniele Schon a descoperit ca o limba straina se invata mai usor cantand decat vorbind-o.

- Dr. Frances Rauscher, psiholog la University of Wisconsin e de parere ca pregatirea muzicala intareste gandirea abstracta si cea spatiala “Music has an obvious impact on the brain and should be supported and encouraged in early childhood education.”

- Einstein canta la vioara. Si multi dintre inginerii din Silicon Valley erau muzicieni. Grant Venerable:  “One of the most striking facts in Silicon Valley industry is that the very best engineers and technical designers are, nearly without exception, practicing musicians” (1989).

- Muzica este folosita si ca terapie.De exemplu: “A music-facilitated psychoeducational strategy was developed as a cost-effective and accessible intervention for older adults experiencing symptoms of depression, distress, and anxiety.” Effects of a music therapy strategy on depressed older adults, Hanser SB, Thompson LW.Stanford University School of Medicine.

-Un psiholog britanic, Dr Tomas Chamorro-Premuzic  (Goldsmiths College) a dezvoltat o formula pentru a calcula care melodie este cea mai optimista. Formula este P + Pos + T + BPM + I S ( P Pitch, Pos the % of positive lyrics, T Tonality, BPM Beats per Minute, I Images/Memories associated with the music, S Serotonin level.) iar clasamentul in functie de ea, a iesit:

1 Boo Radleys – Wake Up Boo!
2 Beach Boys – Good Vibrations
3 Jackson 5 – I Want You Back
4 Beatles – Here Comes The Sun
5 Madonna – Holiday
6 Van Morrison – Brown Eyed Girl
7 The Foundations – Build Me Up Buttercup
8 Michael Jackson – Wanna Be Starting Something
9 John Paul Young – Love Is In The Air
10 The Darkness – I Believe In A Thing Called Love

Cei interesati pot gasi aici mai multe motive pentru care o anumita muzica ne dezvolta creierul si aici pot asculta o discutie extrem de interesanta despre relatia dintre muzica si creier.

In al doilea rand, melodiile ne influenteaza prin cuvintele versurile lor.

Pavlov atribuia o importanta extraordinara cuvantului ca excitant determinant pentru formarea reflexelor conditionate. Versurile se adreseaza emotivitatii ascultatorului, creind o stare afectiva, fie prin folosirea ritmului, fie prin cuvinte potrivite, atingand corzile sufletului omenesc si evocand reflexe conditionate (Ceahotin).

Nu insist asupra subiectului, pentru ca este binecunoscut.

In al treilea rand, melodiile ne influenteaza prin mesajele versurilor. Aceste mesaje pot fi la vedere, evidente, sau latente (adica nu pot fi relevate decat printr-o analiza a continutului).

Axioma a doua a lui Watzlawick spune “Fiintele umane folosesc doua moduri de comunicare: digital si analogic. Limbajul digital poseda o sintaxa logica foarte complexa si foarte comoda, dar e lipsit de semantica adecvata relatiei. In schimb, limbajul analogic poseda semantica, dar nu si sintaxa adecvata unei definitii neechivoce a relatiilor.”

In traducere, digitalul este limbajul continutului, analogicul este limbajul relatiei.

Pearls before Swine by Stephan Pastis

In al patrulea rand, anumite melodii ne influenteaza prin mesajele subliminale.

Probabil ati auzit de perceptie subliminala.

“Mesajele clandestine auditive se bazeaza pe tehnici diferite. Este vorba de strecurarea unor solicitari in inregistrari, de obicei muzicale. Nu sunt percepute, dar se receptioneaza totusi la nivelul subconstientului.

Pentru imprimarea mesajului subliminal se folosesc cinci tehnici:

- frecventa modulata;

- frecventele foarte joase (14-20 cicli/s);

- frecventele inalte (17.000-20.000 cicli/s);

- viteza variabila;

- mesajul inregistrat invers.

Conform diverselor studii care s-au intreprins asupra acestui subiect, se para ca “atunci cand creierul este stimulat in mod prelungit de un anume semnal ultrasonic, se produce o reactie biochimica echivalenta cu o injectie cu morfina, dupa cum indica insusi numele: endomorfina. Este ca si cum hiperactivitatea creierului i-ar permite acestuia sa inteleaga cu mai multa luciditate mesajul subliminal.

(…) Formatiile rock’n;roll nu se sfiesc sa exploateze aceasta posibilitate: intre altele, Alice Cooper, The Beatles, Black Sabath, KISS, Led Zeppelin, Rolling Stones, The Who.

In cantecul Beatles-ilor Revolution Number 9 se aude de zece ori o serie de sunete asemanatoare cu Number nine, dar care, de la coada la cap, devin Turn me on, dead man.” Vladimir Volkoff

Aici este melodia derulata normal:

Si aici derulata invers:

Pearls before Swine by Stephan Pastis

In incheiere, cateva observatii despre muzica rock.

Intai, sa spun ca am ascultat rock din copilarie (si pe-atunci casetele sau discurile de vinil originale se faceau rost foarte greu). In adolescenta aveam camera tapetata cu postere cu AC/DC, Metallica, Kiss sau Rolling Stones, luate din revistele Bravo pe care mi le trimitea cineva din Germania (RFG). Deci sunt niste ani buni de cand ascult rock.

Pentru adolescenti muzica este foarte importanta, in afar de placerea de a o asculta, un alt factor important este faptul ca prin intermediul ei se definesc.

Exista nenumarate studii care au demonstrat ca anumite genuri de rock (heavy metal, hard rock, trash etc) au o influenta negativa asupra adolescentilor (in special, dar nu numai a lor).

- Dr. John Diamond, psihiatru, a gasit a legatura dintre incordarea muschilor si muzica.

“He discovered that all of the muscles in the entire body go weak when subjected to the “stopped anapestic beat” of music from hard rock musicians, including Led Zeppelin, Alice Cooper, Queen, The Doors, Janis Joplin, Bachman – Turner Overdrive, and The Band. Dr. Diamond found another effect of the anapestic beat. He called it a “switching” of the brain. Dr. Diamond said this switching occurs when the actual symmetry between both of the cerebral hemispheres is destroyed causing alarm in the body along with lessened work performance, learning and behavior problems in children, and a “general malaise in adults.” In addition to harmful, irregular beats in rock music, shrill frequencies prove to also be harmful to the body.”

- Bob Larson, a Christian minister and former rock musician, remembers that in the 70′s teens would bring raw eggs to a rock concert and put them on the front of the stage. The eggs would be hard boiled by the music before the end of the concert and could be eaten. Dr. Earl W. Flosdorf and Dr. Leslie A. Chambers showed that proteins in a liquid medium were coagulated when subjected to piercing high-pitched sounds.

- Unul dintre indicatorii pe care FBI-ul ii foloseste pentru a detecta un comportament predispus la violente extreme este acesta:

“Fascination with Violence-Filled Entertainment– The student demonstrates an unusual fascination with movies, TV shows, computer games, music videos or printed material that focus intensively on themes of violence, hatred, control, power, death, and destruction. He may incessantly watch one movie or read and reread one book with violent content, perhaps involving school violence. Themes of hatred, violence, weapons, and mass destruction recur in virtually all his activities, hobbies, and pastimes. The student spends inordinate amounts of time playing video games with violent themes, and seems more interested in the violent images than in the game itself. On the Internet, the student regularly searches for web sites involving violence, weapons, and other disturbing subjects. There is evidence the student has downloaded and kept material from these sites.”

Temele de genul ala sunt foarte frecvente printre piesele trupelor heavy metal sau hard rock.

- Dave Miranda, psiholog la University of Montreal sustine ca exista o legatura adolescentii care asculta heavy metal si hard rock sunt mai predispusi depresiilor.
“Metal music often conveys images (for example) of death and violence. We therefore expected that this musical subculture would be associated with a high level of depression.”

- Intr-un articol cu privire la efectele muzicii heavy metal asupra atitudinilor se sustin urmatoarele:

1. Heavy metal music has been linked to violent crime as well as rebellious attitudes, but arguments do exist that it has no real effect on our overall behavior. In order to determine which aspects of this style of music play a role in our attitudes, we must look at the research completed and published on this subject.
2. There have been correlations made between poor school performance and heavy metal music. In a study conducted by Christenson and van Nouhuys in 1995 and published in the Journal of Clinical Psychology, teens who listened to heavy metal had more conflicts with teachers than those who often listened to more mainstream selections. Heavy metal contains violent messages and often misogynist undertones as well. Overall, poor school performance was more prevalent in students who chose to listen to heavy metal than any other type of music.
3. Those who listen to heavy metal are prone to conflict at home as well as in the classroom. A study conducted in 1993 by Martin, Clarke, & Pearce, researchers from Australia who conducted studies on high school students and whose findings were published in 1993 in the Journal of the American Academy of Child and Adolescent Psychiatry, concluded that those adolescents who listened to heavy metal had more conflicts at home with their parents and siblings. They were more hostile than the average child and were often rebellious.
4. Those seeking to appear more masculine and aggressive have gravitated toward heavy metal music for its overt sexist stance and violent tendencies in a study of college students. Researchers such as Hansen and Hansen, whose work on this subject has been published in the Journal of Broadcasting and Electronic Media in the early 1990s, noted that exposure to heavy metal led to hypersexuality, including the coercion of women into sex and the glorification of violent themes. Those who listened to heavy metal in college did not turn into rebellious people, but rebellious people were drawn to the themes seen in this style of music.”

- Exista specialisti care sustin ca exista o corelatie intre muzica heavy metal si suicid, in randul adolescentilor. Evident, exista si specialisti care neaga acest lucru.

“The music preferences of adolescents have come under scrutiny in this regard. The Parent-Teacher Association has taken the position that there are connections between certain types of rock music and adolescent suicidality, and Tipper Gore (the wife of Vice President Albert Gore) has spearheaded efforts to require music companies to include parental warning labels, with the issue debated in the U.S. Congress (Martin & Segrave, 1988; Stack, Gundlach, & Reeves, 1994). Heavy metal music, in particular, has been targeted. Performed by bands with such names as Megadeth, Slayer, Black Sabbath, and Suicidal Tendencies, this music is typified by themes of societal and mental chaos (Weinstein, 1991) and references to homicide, suicide (Wass et al., 1988-89). Suicide pacts among teenage heavy metal fans (Gaines, 1991; Lester, 1987) have contributed to public criticism. Further, several lawsuits have been initiated against heavy metal artists and their recording companies as a result of teen suicides (Stack et al., 1994).”

Pearls before Swine by Stephan Pastis

La acesti factori, in concerte se mai adauga :

- apropierea fizica de artisti (cu clasicul caz extrem “I love you Michael”);

- contagiunea emotionala;

- spiritul de turma;

- efectul luminilor (luminile stroboscopice pot fi reglate pe diferite frecvente pentru a provoca anumite stari);

- in unele cazuri, efectul undelor subsonice (sub 7 hz- pot induce diferite emotii);

- efectul alcoolului, al LSD-ului, “ierbii” etc. ;

- efectul miscarii capului in sus si in jos (numit head-banging). Un studiu a demonstrat ca simpla miscare in acest mod a capului ne face sa aprobam ce auzim;

- efectul cortizolului (imbunatateste dispozitia) al carui volum se ridica datorita miscarii fizice;

- efectul volumului muzicii. U.S. Army a folosit muzica hard rock  data la un volum foarte ridicat in 1989 pentru a-l determina pe Manule Noriega(refugiat in cladirea Nuntiatului Apostolic)  sa se predea (au si reusit). Printre melodiile difuzate au fost “Born to run,” “Bring down the hammer,” “Dancing in the Streets,” “Hang ‘Em High,” “I Fought the Law and the Law Won,” “Judgment Day,” “Nowhere to Run,” “The Party’s Over,” “They’re Coming to Take Me Away,” “Wanted Dead or Alive” and “Your Time is Gonna Come.”

In ziua de azi, pentru misiuni de genul asta se foloseste Long Range Acoustic Device: ” At maximum level, it can emit a warning tone that is 146 dB_SPL (1,000 W/m²) at 1 metre, a level that is capable of permanently damaging hearing, and higher than the normal human threshold of pain (120–140 dB). The maximum usable design range extends to 300 metres. At 300 metres, the warning tone (measured) is less than 90 dB. The warning tone is a high-pitched shrill tone similar to that of a smoke detector.”

In Irak, s-a folosit muzica hard rock (dar nu numai) la un volum puternic in cadrul interogatoriilor. Printre piesele cu care erau stresati cei interogati s-au numarat:

“Enter Sandman,” Metallica.

“Bodies,” Drowning Pool.

“Shoot to Thrill,” AC/DC.

dar si

“Sesame Street,” theme song from the children’s TV show.

“I Love You,” from the “Barney and Friends” children’s TV show.
Ultimele doua melodii au fost folosite mai mult “la misto”.

Fireste, nu toti factorii de mai sus ii afecteaza in aceeasi masura pe toti oamenii. Cele mai afectate persoane sunt cele instabile emotional, cu un grad puternic de sugestibilitate (adica adopta necritic idei straine si sunt usor influentabile)

Jerry Ruhin scria in Do It : “Hard rock-ul animal al carui secret se ascunde in beat-ul energic patrundea cu caldura in interiorul corpului nostru; ritmul antrenant facea sa navaleasca toate pasiunile care fusesera refulate, retinute.”

Noi totusi nu suntem animale.

“Lumina devine muzica, lumina sonora. fiecarui gest creator ii raspunde, ca un ecou, jubilatia simfonica a spectatorilor ceresti. Ingerii sunt cutia de rezonanta a Creatiei, nimbul ei acustic. Cantarea lor nu este insa doar expresia bucuriei, comentariul gratios al reusitei divine. Ea este totodata o forma de cunoastere.” Andrei Plesu

Nu degeaba psihologul Howard Gardner a introdus notiunea de inteligenta muzicala:

“Inteligenta muzicala- usurinta in perceptia si productia de piese muzicale – este in multe feluri analoga inteligentei lingvistice. Printre sub-categoriile identificabile se numara aprecierea melodiei si armoniei; sensibilitatea la ritm; abilitatea de a recunoaste timbrul si tonalitatea; si, din punct de vedere holistic, capacitatea de a intelege lucrarile muzicale.”