Guest Post: Despre Facebook si Twitter, numai de bine

Guest Post by Cristina Blanaru a.k.a Stinah

Poate prin natura job-ului, internetul mi-a fost cel mai apropiat instrument de lucru si am descoperit multe lucruri inaintea multora de pe la noi. Bine, acei “multora” se incadreaza in categoria “average internet user” si nu la “online addicts” sau “professionals”.

Asa intram eu pe Facebook in primele luni dupa ce reteaua incepuse sa se extinda si international. Era “curat” de orice imagini si persoane dubioase, nu era raiul agatatului online sau al pozelor artistice rivalizand cu Playboy-ul sau Penthouse-ul si nici nu striga toata lumea “Privacy, privacy”. Cumva, era un sat linistit si pasnic, unde aveai numai vecini buni.

Normal ca totul s-a complicat dupa ce tot mai multi au descoperit reteaua, dar rezolvarea a venit din setari ca “just friends” sau restrictionat pentru anumiti useri

Twitter a fost o descoperire un pic mai tarzie, in sensul utilizarii propriu-zise. Contul facut de curiozitate – sa vad si eu dom’le cu ce se mananca treaba asta microblogging – m-a facut sa descopar chestii si oameni interesanti. De altfel, pe Twitter am descoperit cam ce bucate face @adihadean sau ce invarte @chinezu ori am urmarit ce s-a intamplat anul asta la @canneslions.

Sigur, si Twitter si Facebook iti ofera mirajul sutelor de friends / followers. Mirajul e placut si realitatea este ca, in cele din urma, e placut sa intri in contact cu cyber-persoane, pe care nu le cunosti, nu le-ai vazut vreodata, dar cu care comunici, ai interese comune si te incingi din cand in cand la o vorba.