Incendiul de la maternitatea din Giulesti

              LOEW The press would have a field day with this
              CHIEF(a beat) When in doubt, feed them a hero. In this case, we'll need
              more than one.
              L.A. Confidential

E greu sa scrii detasat despre moartea unor copii, dar o sa ma straduiesc. Nu mai prezint ce s-a intamplat, intrucat cred ca toata lumea stie.
Sa intram, deci, in subiect. In primul rand: a fost sau nu explozie?

Primele informatii ajunse in presa (care de obicei nu sunt clare, dar nici nu sunt afectate de “rotativa” de stiri “pe surse”) au vorbit despre o explozie cauzata de aparatul de aer conditionat.

Declaratia unui martor ocular (Gabriel Maliscki) vorbeste despre niste geamuri care cad:

Geamurile nu cad din senin. Una dintre cauze este unda de soc.

Apoi, informatiile s-au nuantat:

Haideti sa ne uitam putin la niste fotografii:

Acolo e o urma de la o deflagratie. A ras tencuiala si o parte din faianta. Nu a fost o deflagratie puternica (probabil e vorba despre un gaz).

Exploziile nu apar din senin. Scurt-circuitele nu produc explozii oricum. Decat daca exista o scurgere de gaze sau anumiti vapori. In cazul respectiv orice scanteie produce o explozie (de-aia nu este indicat sa aprindeti un chibrit ca sa vedeti cata benzina mai aveti in rezervor).

In spitale exista destule substante/materiale/echipamente care pot exploda. In afara de asta, exista multi factori care favorizeaza exploziile.

Ca sa va faceti o idee:

(click pe imagine ca sa mariti)

Acum, nu stiu cata importanta mai are daca a fost explozie sau nu, pana la urma copii au murit ori intoxicati cu funingine, ori din cauza lipsei de oxigen sau a arsurilor.

Deci datorita incendiului, nu datorita exploziei.

Exista trei conditii care trebuiesc intrunite pentru aparitia unui incendiu (asa-numitul fire triangle) :

- materiale inflamabile;

- oxigen suficient;

- caldura suficienta.

E inutil sa mai despicam firul in patru. Dar in asemenea cazuri de interventii in situatii de criza, conteaza foarte mult existenta unui plan de interventie si a personalului antrenat. Antrenament inseamna sa fi participat macar la o simulare de incendiu. Pentru ca stiu oameni care desi cunosteau foarte bine cum trebuie sa actioneze, s-au dus sa stinga un televizor care ardea cu paharul cu apa (primul lucru care trebuie facut este intreruperea curentului, dar in secundele alea oamenii nu mai gandesc calm si limpede).

Si la capitolul asta, cred ca majoritatea spitalelor stau prost. Planurile exista doar pe hartie, intr-o situatie reala intervenindu-se “pompieristic”, cum s-a intamplat si la Maternitatea Giulesti. Dar e greu sa-i judecam pe medici din punctul asta de vedere tinand cont de lipsurile cu care se confrunta.

Cu toate astea, au existat doi oameni care au avut prezenta de spirit necesara sa intreprinda ceva: medicul Ionut Ion si fostul pompier Gabriel Maliscki. Fara interventia lor, situatia ar fi fost si mai grava.

Apoi au ajuns pompierii care si-au facut meseria.

M-a frapat faptul ca versiunile din timpul interventiei difera in puncte esentiale:

In rest, presa si-a facut iar treaba si a incurcat pe toata lumea (in situatiile de criza curtea spitalului trebuie evacuata complet de toti bagatorii de seama):

Dr. Raed Arafat si Dr. Bogdan Oprita incercand sa se faca auziti:

Iar apoi au urmat clasicele exclusivitati, una mai exclusiva decat alta :

Pana la urma e bine ca presa mai scrie despre pompieri, chiar daca o face superficial, simplificand foarte mult. Pentru ca nu a fost un singur erou, ci mai multi.

Apoi, inainte de a-i critica pe unii sau altii ca au parasit salonul pe care trebuiau sa-l supravegheze (multi dintre cei care vorbesc n-au supravegheat in viata lor macar o butelie) sau ca n-au instalat detectoare de incendiu etc., sa ne amintim ca oamenii dintr-un spital (de la ultima infirmiera la director) se ocupa cu salvarea vietilor. Asta e meseria lor si din cauza asta ar trebui sa ne gandim de doua ori inainte sa-i judecam.

L.E. Evident, au inceput articolele “desteptilor”:

Conform doamnei jurnalist, care impinge ipocrizia la un nou nivel, cei din personalul medical n-au voie (la fel ca toti oamenii, inclusiv jurnalistii), sa-si serbeze zilele de nastere sau onomastice la serviciu.

L.E. Un articol de data asta obiectiv, al aceleiasi jurnaliste:

And my existence, while grotesque and incomprehensible to you, saves lives. You don’t want the truth. Because deep down, in places you don’t talk about at parties, you want me on that wall. You need me there. We use words like honor, code, loyalty…we use these words as the backbone to a life spent defending something. You use ‘em as a punchline. I have neither the time nor the inclination to explain myself to a man who rises and sleeps under the blanket of the very freedom I provide, then questions the manner in which I provide it. I’d prefer you just said thank you and went on your way. Otherwise, I suggest you pick up a weapon and stand a post.

A few good men

L.E. Fragmente din alte doua marturii: